(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)
Din nou, spre bucuria lui Cristi, istorii cu avioane: Alex îşi povesteşte aventurile de la ieşirea din ţară.
Observaţi oscilaţia între statutul de român („las tipului-de-serviciu-aka-maturatorul urmatoarele: o sticla feteasca neagra; o sticla riesling premiat; 2 conserve din Metro, cu ciorba de burta; un borcan de ghebe la otet(ultimul care era in beci), si juma’ de kil de malai de-ala de la tara, de face mamaliga buna”), cel de francez sau străin („Ma impac cu gandul ca vin pot cumpara din duty free; ma insel amarnic, descopar ca vinurile acolo sunt la 6 euro minim. Si nici macar nu sunt extraordinare”), de român iar („am baut sampanie “Champagne” Gauthier Brut, am citit reviste “straine” si am mancat prajituri bune. Pretty cool”) şi de francez sau străin din nou („e o coada de o suta de oameni, de la avionul din Oman(sau Oran? sau Onan? cine naiba mai stie…”).
Comentariile sunt la fel de amuzante.
Apropo de mers cu trenul cu bagaje multe în studenţie: şi eu veneam la fel de la Buzău, iar uneori tata era nevoit să mă împingă în tren, pentru că era mereu arhiplin (dar în Romanica, deşi este arhiplin, tot mai încape lume).