„Onomastica de 10 ani”. Perle de la admiterea 2011 la FJSC 36

 etichetat admiterea / noulimba / perle

(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 4 min)

Nu m-a lăsat inima să nu public nişte perluţe şi anul ăsta (vezi colecţiile din anii trecuţi), deşi eram convins că nu merită efortul. Dar cînd am văzut atîta candoare, atîta romglish şi atîta lipsă de expresivitate în lucrările de la contestaţii, mi-am zis că e o datorie civică să vă prezint cîteva mostre de gîndire liceană.

Lucrarea mea favorită este cea în care autoarea (a pus adjectivele despre ea la feminin) povesteşte cum a construit o maşină a timpului. Din cauză că a ajutat-o un eschimos, a construit-o sub formă de iglu, drept omagiu. A călătorit în anul 40 d. H. şi l-a întîlnit pe Burebista, un bărbat „puternic şi cu o mustăcioară simpatică”. Restul este halucinant.

Deeeci, subiectele la Creativitate şi expresivitate erau:

1. Nu mi-aş fi imaginat că am să ajung vreodată să mă întâlnesc cu personajul pe care îl admir cel mai mult. Şi totuşi…” Continuaţi povestirea (max. 3 pagini).

2. Care credeţi că este meseria ideală pentru voi? Argumentaţi-vă punctul de vedere (max. 3 pagini).

Să înceapă spectacolul:

– Nerăbdarea îmi făcea inima să zburde cu sute de km de oră.

– Totul a decurs cu o viteză invidiată de un ghepard înfometat.

– Viaţa înseamnă artă, iar fiecare dintre noi o găseşte în diferite forme.

– Şi totuşi, priveam, răsuflînd în ritm sacadat, un ritm iambic de contrast sentimental, de reîntoarcere la jungla de sub mine, de înţelegere şi în acelaşi timp relaxare a cursului vital. Niciodată nu ştii ce-ţi rezervă soarta, doar poţi ghici aşa cum alegînd să părăseşti dimensiunea aspaţială a locului în care trăim, îngenunchiezi şi aspiri oamenii printre picioare ce vor să combată timpul şi printre idei minimaliste.

– Autobusul era gol, alegându-ne scaunele din faţă.

– Obiectivitatea îmi stă în caracter.

– Stăteam în patul meu monoton, într-o rutină molipsitoare.

– Am început să meditez asupra scopului meu acolo, în realitatea aceea insipidă, incoloră şi inodoră.

– Elevi, şcoală, profesori, învăţămînt… Pe mulţi dintre români îi apucă greaţa când aud astfel de teme de discuţie. Cel mai uşor e să spună că sistemul e de vină şi s-au scos. Deşi e în „criză” învăţământul din România asta nu mă sperie. M-aş vedea o profesoară de română, la liceu, să îi scot din impas pe elevii pentru care abia atunci începe adevărata viaţă.

– Fiind la litera „i”, nu am avut destul timp să ma gândesc şi am spus că nu ştiu.

– Pe vremea când eram prea mic pentru a putea înţelege o carte, mă aflam în sufragerie şi urmăream un film.

– Nimeni nu cunoaşte mai bine nevoile unei femei, decât o altă femeie, iar eu prezint acest sex.

– Un individ cu o înfăţişare anacronică pentru acel an 2010 şi pentru acea perioadă.

– Fiecare om, dacă este la prima abatere are dreptul la o a doua şansă, mai ales dacă este în floarea vârstei.

– L-am cunoscut pe o plajă fără nume. Corpul său de viking era ars de soare, pielea i se exfolia asemenea unui şarpe, dar el rămânea complet gol sub soare până se însera.

– Am rătăcit prin întunericul din mintea mea până ce o lumină puternică m-a trezit.

– Aflată la sediul pentru închirierea schiurilor, unde se formase o coadă relativ mare, zăresc pe scaun o doamnă, aşteptând să se elibereze.

– Onomastica de zece ani.

Spre propăşirea noulimbii, înainte, boboci!

Articole similare:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

36 gânduri despre “„Onomastica de 10 ani”. Perle de la admiterea 2011 la FJSC”

  • Răspunde ↓
    George Hari

    Să ştii că nu merită, continuarea nu e palpitantă. Vor găsi un cufăr şi vor pune un disc vechi să cînte. La final, vikingul se înclină şi mulţumeşte publicului. Ştiu, nu are sens, dar aşa era lucrarea.

  • Răspunde ↓
    ionuţ

    Foarte interesante perlele de anul ăsta, dar, recunosc, nu la fel de fascinante precum cele din anii trecuţi. Mă întreb dacă au fost şi naraţiuni care v-au plăcut, care v-au atras atenţia.

  • Răspunde ↓
    Edge

    @ Andreea,ce imi place mie aroganta asta ieftina de 2 lei jumate.

    Stii tu repede,ca cei care nu am facut contestatie am scris perle, nu-i asa ?

    Daca tu ai luat 3,25 si ai dat si de 3-4 ori ,nu inseamna ca toti suntem asa ca tine !!!

  • Răspunde ↓
    George Hari

    Nici cei care au intrat nu sunt departe. Abia aştept să le aud sau să le citesc frumoasele creaţii în anul I. Am tot auzit la viaţa mea grozăvii ale absolvenţilor de liceu…

  • Răspunde ↓
    Barracuda

    Aveţi şi vreun student mai de Doamne-ajută în toată facultatea? Ştiu că aici este vorba despre nişte lucrări ale unor copii care nu au ajuns studenţi ai FJSC… Totuşi, nu ţin minte să fi citit nimic pozitiv la adresa studenţilor dumneavoastră. Sunt convins că n-or fi chiar toţi mediocri, nu-i aşa?

  • Răspunde ↓
    Carmen

    Nu, nu sunt multumita. Se putea mai bine, gafe mai mari…Cred ca anii trecuti au produs perle mai frumoase.
    Si da, sunt si stundeti care produc gafe, eu am una memorabila: ” ORICAND POATE SA DE-A O MASINA PESTE TINE!” Era deja anul doi cred domnisoara…

  • Răspunde ↓
    florian

    Am căutat perlele din anii trecuţi, dar linkurile pe care le daţi sunt goale sau nu mai există. Am dat însă peste o întrebare care vi s-a pus şi la care aţi răspuns cu o… perlă :)). Bănuiesc că, între timp, aţi aflat de existenţa DOOM2, aşa cum îl numesc lingviştii înşişi pentru a deosebi ediţia (a doua) din 2005 a DOOM-ului de prima ediţie, cea din 1982.

    Iată întrebarea şi răspunsul:
    Părerea lu’ Andreea din 2 septembrie, 2009 @ 23:29
    Buna.
    Am o intrebare despre verbul “vroiam”. Apare ca fiind corect in noul Doom2? Sau se pastreaza inca formele “vream/ voiam”
    Părerea lu’ George Hari din 3 septembrie, 2009 @ 9:00
    Şi cum apare în DOOM? Că 2 nu există, e unul singur.

  • Răspunde ↓
    florian

    Dat fiind răspunsul dvs. la întrebarea mea, mă întreb ce pretenţii de profesor/magistru aveţi, dacă vă permiteţi să vă bateţi joc de studenţi, fie ei şi slabi în ultimul hal, dacă, până şi unui elev/student care vă întreabă ceva ce ar trebui să ştiţi, dvs. nu numai că nu ştiţi să-i răspundeţi ca la carte (DOOM2), dar îl mai şi luaţi în tărbacă?! Asta nu e atitudine pedagogică, ci una ieftină, de miştocar, specie de om recent, de care Romania nu duce lipsă, din păcate, cel puţin în ultimii 20 de ani.

    P.S. Oricum, mulţumesc pentru linkurile pe care mi le-aţi dat. Eu am clicat pe cele din postarea dv. Şi nu erau valabile. Sau poate că PC-ul meu dă rateuri. Mulţumesc încă o dată.

  • Răspunde ↓
    florian

    ERATA:

    P.S. Oricum, mulţumesc pentru linkurile pe care mi le-aţi dat. Eu am clicat pe cele din postarea dvs., dar nu erau valabile/funcţionale. Sau poate că PC-ul meu dă rateuri. Mulţumesc încă o dată.

  • Răspunde ↓
    Sebastian

    Sunt tot mai mulţi tineri agramaţi, unii chiar semianalfabeţi. Nici sistemul educaţional din România nu este tocmai coerent. Observ că aceste „perle” sunt opera unor tineri care care au participat la examenul (subiectiv – experienţă proprie) de admitere la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, nu la Facultatea de Litere. Nu este asta o scuză, dar majoritatea tinerelor participante la un astfel de examen aspiră la apariţia pe „sticlă” în cadrul rubricilor Sport sau Meteo, unde doar trebuie să arate bine şi să pronunţe corect, după cursurile de dicţie. Nu găsesc amuzant publicarea acestor „perle”. E doar îngrijorător. Mulţi dintre tinerii aceştia termină facultatea, devin jurnalişti şi continuă să emită „perle”. Cred că studenţii sunt slab pregătiţi, dar nici profesorii nu sunt mari jurnalisţi. Noroc cu piaţa muncii care reglementează cât de cât domeniul acesta.

  • Răspunde ↓
    krossfire

    BAC-ul a mai triat din ei.

    Totusi, e ceva deranjant in perlele astea, pentru ca multi dintre oamenii astia nu vor intelege niciodata de ce au fost scosi din scena. Practic, ii aratam cu degetul, fara sa le spunem ce au gresit.

    Probabil profesorii s-au saturat sa repete: renuntati la mizeriile alea de metafore de tip liceu, renuntati la lirismul transpus brutal in proza (auto-reflexie), curatati-va stilul, nu mai falsificati creativitatea (daca nu e, nu e – e de preferat sinceritatea in favoarea aberatiei).

    Multi nici n-au avut un sistem real de triere in liceu. Daca amicii le spun ca ”sunt de caterinca”, daca au luat un 10 la romana intr-a unspea, automat isi asuma rolul de ”scriitori talentati”.

  • Răspunde ↓
    Liliana

    Cateva dintre ele sunt de un umor superb (cea cu „Am rătăcit prin întunericul din mintea mea până ce o lumină puternică m-a trezit” si cea cu „Obiectivitatea îmi stă în caracter” – asta mi-as alege-o ca motto:))

    Cea cu „priveam, răsuflînd în ritm sacadat, un ritm iambic de contrast sentimental… etc” e… halucinanta, mai ales sfarsitul cu „alegînd să părăseşti dimensiunea aspaţială a locului în care trăim, îngenunchiezi şi aspiri oamenii printre picioare ce vor să combată timpul şi printre idei minimaliste.” – promitatoare pentru meseria IDEALA de… critic de arta?:)

  • Răspunde ↓
    Adriana

    E amuzant pe moment, atunci cand citesti. Insa privind din punctul de vedere al gravitatii erorilor, cred ca e cu adevarat trist ce se intampla. Imi pare sincer rau pentru ei.