Mi se spune tot mai des să nu mai trăiesc din amintiri. Mi se spune să nu mai fiu nostalgic, pentru că nostalgia naște frustrări, iar frustrările duc la suferință interioară. Dar ce să fac, uneori trecutul e mai frumos, uneori mi se pare că am pierdut lucruri bune… Alteori urăsc amintirile astea și îmi place prezentul. Ca o pendulă. Despre facultate, de cînd eram student sau de cînd am început să predau, îmi amintesc:
De data asta, fotografiile au fost pentru notă. Le-am spus că pot aduce și alte fotografii din fotoreportajul inițial, dacă nu vor să facă altele. Am fost puțin dezamăgit de faptul că unii dintre ei chiar au făcut asta. Mă tot gîndesc că de aia au venit la facultate: să meargă pe teren, să interacționeze cu diverși oameni, să cunoască lucruri noi. Însă unii dintre ei lucrează la minimum, către limita de jos a efortului. Ceilalți învață, evoluează, își descoperă noi preocupări. Aceștia din urmă mă interesează cel mai mult. Alte probleme, comparativ cu prima sesiune foto:
Am fost la premiera filmului lui Adrian Sitaru, Din dragoste cu cele mai bune intenții, și m-am bucurat, după proiecție, de prezența regizorului și a actorilor Bogdan Dumitrache, Natașa Raab și Alina Grigore. Uneori din dragoste, alteori doar cu bune intenții, cam de asta facem fapte bune în general, nu-i așa? Alex își iubește mama, sau cel puțin asta crede el uneori în interior. [nggallery id=16] Probleme sunt normale la vîrsta lui De fapt, este firesc ca fiul să-și facă probleme cînd află că mama lui e în spital, în urma unui atac cerebral. În tren, își sună prietenii doctori, se gîndește […]