(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 4 min)
Am tras concluzia că studenții sunt ușor de manipulat după unele observații de-a lungul anilor. Este vorba despre ultimele generații de studenți, iar cînd asta se întîmplă și la facultăți de comunicare este cu atît mai trist.
Principala problemă este lipsa de informare. Iar problema nu este că nu există surse de documentare ci pur și simplu că le e lene sau li se pare inutil să se informeze. Într-o facultate de jurnalism, studenții se bazează pe zvonuri. Atunci cînd vor să-și confirme anumite informații, își încep întrebarea cu „Am auzit că…”.
Este destul de ușor să manipulezi o persoană sau un grup care se bazează pe lucruri din auzite.
- Le este teamă să nu primească diploma la final. Individualismul primează. Nici unul dintre ei nu este dispus să-și riște viitorul în facultate doar ca să schimbe ceva. Culmea este că, în cele mai multe cazuri, nici măcar nu riscă nimic. Așa că suportă în tăcere, transportă zvonurile pe căile de comunicare digitale, tac.
- Atunci cînd studenții de la celelalte facultăți primeau legitimațiile de transport, studenții de la Jurnalism se plîngeau profesorilor și secretariatului, adică exact celor care nu aveau nici o putere de decizie în acest caz. Studenții n-au făcut presiuni la universitate sau la minister, dar s-au victimizat și s-au revoltat în grupuri închise online. În cele din urmă, legitimațiile le-au fost oferite, dar nu în urma vreunei presiuni a lor.
- Două studente mă întrebau ieri dacă nota minimă de promovare este 5 sau 7. Asta arată că nu s-au informat pentru a afla că un laborator este prevăzut cu verificare, deci notele se pun în catalog înainte de sesiune, deci acelea sunt notele finale, iar nota minimă de promovare este 5, dacă nu se prevede altceva.
- Nu știu cum funcționează instituțiile. Ei nu se pricep la ce folosește decanatul, rectoratul, ministerul, ce responsabilități are fiecare dintre aceste paliere decizionale. Reprezentantul lor în consiliu este de obicei absent sau foarte tăcut la discuții. Studenții nu sunt obișnuiți să-i transmită nemulțumirile lor și nici nu știu că plîngerile se fac în scris. De aceea sunt lipsiți de acțiune și dezorientați. Însă informarea astăzi ține de cîteva click-uri de mouse.
În textul lui, Subiectiv se referă la tineri în general, nu numai la studenți. Citînd din articolul lui Vlad Ursulean, el face unele generalizări pentru a atrage atenția că celebrul slogan „tinerii sunt viitorul țării” devine lipsit de sens și chiar periculos pentru țară, pe alocuri.
Slavă domnului, sunt învățați în facultate despre cum să se informeze, cum să verifice informațiile, cum să se ferească de manipulare. Ei însă păstrează aceste noțiuni într-un sertăraș mic al creierului, de unde le elimină imediat după sesiune.
Studenții neinformați sunt obedienți și ușor de manipulat. Într-o democrație, asta este mană cerească. Orice guvern cred că-și dorește oameni ușor de mînuit, masă de manevră politică, carne de tun electorală. Așa se exercită puterea. Cînd studenții nu se fac auziți într-o democrație, avem un motv puternic să fim îngrijorați pentru viitorul țării.
[box type=”info” style=”rounded” border=”full”]Acum două seri, niște studenți au vrut să ajungă în Piața Universității pentru a protesta, dar n-au fost lăsați de jandarmi. Liderul studenților a decis să rămînă pe loc, iar apoi să plece, conform ordinelor jandarmilor. Cu alte cuvinte, studenții n-au protestat ca să fie lăsați să protesteze.
poate te crezi special si greu de manipulat
Se bazeaza pe zvonuri intr-o facultate in care, daca doresti sa obtii o informatie, trebuie sa stai la cozi interminabile, sa bati la 100 de usi, ca mai apoi secretata sa-ti spuna ca ea nu e birou de informatii…. cu un site pe care informatiile nu sunt updatate sau care difera radical de cele reale, cu un telefon la care nimeni nu raspunde… etc…etc…etc… Deci, haideti sa fim seriosi! ;)
Mulțumesc că-mi confirmi spusele de mai sus.
„(…) problema nu este că nu există surse de documentare ci pur și simplu că le e lene sau li se pare inutil să se informeze (…)” In FJSC poti sa te informezi?! La asta ma refeream, domnule Popescu. Dumneavoastra sunteti din interior, e simplu sa priviti lucrurile de acolo.
Am fost studenta si la o alta universitate din tara, fapt care mi-a permis sa constat ca sistemul de informare si de comunicare din cadrul FJSC e de-a dreptul rusinos pentru o facultate de comunicare, cum ati spus si dumneavoastra.
Dă-ne niște link-uri, să învățăm și noi, te rog. Oricum, dorința de informare este problema, nu sursele (care există, oricît de cîrcotași ar fi unii).
Ironia dvs. imi confirma si mie unele lucruri, din pacate.
Nu contest ca sunt o multime de studenti care prefera sa se complaca in prostie. Insa, avand in vedere ca la facultate poate intra oricine, profesorii trebuie sa se obisnuiasca si cu astfel de studenti si sa nu generalizeze… Aici este problema! Nu exista o diferentiere. Si stiti si dvs. vorba din batrani „Cand te amesteci cu laturile…” Ce-ar fi ca dascalii sa invete sa-i sustina pe studentii buni?! Ce-ar fi ca facultatile sa caute numai studentii capabili, inteligenti care sa devina, peste ani, elite?! Problema cred ca este mult mai larga decat modul in care ati expus-o dvs… Ca suntem prosti, auzim in fiecare zi…
Asta cu ironia nu o mai discut, dar concluzia este că face parte din personalitatea mea și are și ea unele efecte bune.
Sigur că-i susțin pe studenții buni, îi laud și-i încurajez în clasă și-i promovez uneori pe acest blog.
@Oana
La FJSC, studenţii sunt învăţaţi şi cum să abordeze sursele dificile. Sau doare mâna să insistăm cu telefoanele şi mailurile?
Site-urile facultăţii sunt actualizate constant. De către o singură persoană. Dacă erai aşa nemulţumită de informaţiile de pe ele, de ce nu te-ai oferit să ajuţi?
Voi vreţi totul pe tavă. Dacă vi se spune să gândiţi, s-a terminat totul… Facultatea e plină de tirani.
N-o să neg, există probleme de comunicare la FJSC, dar ele nu sunt un zid de netrecut.
Vino şi cu soluţii, pentru că la criticat suntem toţi experţi.
Înțeleg, se accentuează ideea spunând că „studenții sunt ușor de manipulat”. La fel ca „românii sunt deștepți”. Însă nu e corect să fie băgați în aceeași oală și cei 1-5% care nu sunt ușor de manipulat sau poate cât mai spre deloc.
;)
Exact, cu ăia construim țara după ce protestele vor fi încununate de succes și România va renaște.
@Alex Boiciuc
Pentru ca pentru taxele pe care le platesti, care nu sunt mici deloc, te astepti sa primesti niste „servicii” cat de cat bune… Altfel, e ca si cum ai merge la restaurant, unde ai plati ca sa iti prepari singur mancarea. :)
@ Oana
Bestiala comparatia. Oana, fii capitanul nostru!
@ George Hari Popescu
HAHAHAHHAHAHAH!
„Le este teamă să nu primească diploma la final. (…) Nici unul dintre ei nu este dispus să-și riște viitorul în facultate doar ca să schimbe ceva.”
Salut, sunt o studentă care a încercat să semnaleze niște nereguli și pe blog (cu tag-ul UVT), și prin scrisoare deschisă adresată decanului. Pe blog m-au înjurat câțiva în comentarii anonime că-mi permit, scrisoarea deschisă a ajuns la persoana pârâtă și o să se reflecte probabil în evaluarea la examen.
Nu numai că n-am schimbat nimic ci mi-am și tăiat singură creanga de sub picioare pentru că la noi primează cultura „taci și-nghite”. Dacă or să fie repercusiuni tangibile, o să scriu și despre ele, dar mai mult de-atât nu știu ce pot face. Ah, și încă o chestie: restul colegilor mei de an, cu câteva excepții, se complac în situație. Să dea naiba să îndrăznească cineva, cu atât mai puțin un alt student, să spună că nu-i corect, etic și OK ce se întâmplă…
Tu ai încercat, ai conștiința împăcată. Cei care n-au curaj înjură pe FB.
Am încercat și m-am dat cu capul de zid, vorba aia. Nu știu cine-a ieșit mai câștigat :)
Sunt total de acord. Să nu mai luăm în calcul că studenții nu știu că există ore de consultații. Revoluția asta online netranspusă în offline e în zadar. Vizavi de problema asta de comunicare cu secretariatul sau altele pot să spun că am auzit des pe holurile facultății următoare chestiune: „de ce să protestăm noi acuma, să ne pierdem timpul că și așa suntem în anul 3? Să o facă cei de anul 1, ei sunt viitorul”. Manipuleișăn tată!
Profu’, am fost si eu student, sper sa mai fiu. Stiu si inteleg ce zici, dar ca sa vrei sa te implici, sa te informezi, trebuie sa fii oarecum matur in gandire. Ceea ce nu e cazul, la 19 ani, mai ales daca ai fost „protejat”, cocolosit sau cum i-o mai zice de diriginte mamoase si mame… dirigintoase? Nu conteaza, aberez.
Incerc sa spun ca intri la facultate mai mult adolescent decat adult. Unii cresc, altii nu.
In 3 ani de FJSC, mi-a pasat extrem de putin de legitimatii, carnete de tren, examene sau mai stiu eu ce. In anul I am pornit cu un cont in care mi-am strans bani cat sa nu ma afecteze platile de tip abonament RATB sau bilet de tren, din anul II am prins bursa.
Problema nu e ca nu se informeaza – problema tine de prioritati. Unii vor sa isi ia examenele (cu ce nota, putin importa), sa termine o facultate. Atat. Diploma e un scop in sine.
Revenind la cazul meu, deloc singular in generatia din care fac parte, pot sa spun ca o slujba de timpuriu te scapa de multe. Cand eram la ProFM Campus, mi-am dat seama ca decat sa tocesc manualul de ISMM, mai bine citesc tot ce prind despre stiri Radio si tehnici de scriere scurta. Am luat 5 la primul examen. 10 la al doilea, cand mi-a picat fix ce studiasem. Nu era nevoie sa invat la PACT, pentru ca oricum citeam presa doldora la studio.
In timpul asta, unii din colegii mei „o ardeau” prin cluburi si baruri. Erau ceea ce ai numi dezinteresati si neinformati (ma miram cand ii vedeam cu o RL in mana). Acum, sunt inca studenti (la master), vad ca discuta despre tot felul de subiecte serioase (ca decizia ministrului Nicolaescu), subiecte de care eu m-am distantat. S-au maturizat? Poate. Poate ca au devenit doar mai interesati.
Ai zice ca eu sunt cel usor de manipulat, cel putin dpdv politic – dar asta e greu. Am alte prioritati. Incerc sa fac lucruri frumoase, citesc cat se poate despre libertarianism si meritocratie (pe care le duc mai departe la job) si inchid ochii la restul. Nu poti schimba nimic in viitor daca tii mortis sa te ancorezi adanc in prezent. Dupa cum spuneam – alte prioritati.
O observatie, oricat de educata, nu e statistic relevanta incat sa permita o generalizare. As fi, insa, mai mult decat bucuros sa ajut la implementarea unui studiu care sa masoare asta.