(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 4 min)
Continuă vertiginos degradarea limbii române, singurul lucru românesc pe care-l mai aveam, din moment ce Cioran şi Ionescu sunt francezi şi micii şi sarmalele le găsim şi în alte ţări la loc de cinste. Cred că 2010 va fi un an la fel de fructuos în schilodirea limbii noastre şi tot mai mulţi tineri vor ridica din sprîncene cînd voi folosi la facultate vreun regionalism, un arhaism, sau – doamne fereşte! – vreo figură de stil.
Iată cîteva trend-uri în romglish auzite pe la televizor, pe stradă, la şcoală sau citite în presă:
servicii
Este prescurtarea de la servicii secrete . Se presupune că ştim cu toţii despre ce servicii este vorba, chiar şi fără adjectivul secrete . Dacă nu înţelegem, să ne fie de bine, că doar n-or sta jurnaliştii să ne explice în articol!
societate, unitate
Aceeaşi tendinţă de abreviere. Românii sunt grăbiţi să se întoarcă la lucru, nu stau la vorbă prea mult, deci tind să spună cît mai repede ce au de spus. Se presupune că după fiecare dintre aceste substantive apare adjectivul comercială .
pe surse
La şcoală eu am învăţat că trebuie să citezi sursa la orice informaţie pe care o diseminezi prin presă. Pe surse în mintea mea înseamnă o metodă destul de îndoielnică de a face sursele să vorbescă. Un articol în care nici o sursă nu poate fi citată nu poate apărea doar de dragul manipulării cititorilor.
flagrant
Continuă această schilodire de mare succes, dar de data asta substantivul este cel care lipseşte. Cuvîntul delict este ignorat, de dragul infractorilor, pentru a nu le produce probabil şocuri psihologice la auzirea lui. Flagrant e mai moale, mai drăguţ şi mai elitist.
pisica
Săraca pisică este aruncată, pasată, ascunsă, scoasă, dar în nici un caz nu este folosită în expresiile pe care le-am învăţat în şcoala primară. Cîteva sugestii: a se spăla ca pisica, a umbla cu pisica în traistă, a se înţelege precum cîinele cu pisica . Ştiu, există a arunca pisica moartă în curtea vecinului , dar mi se pare o imagine plină de cruzime, deşi este un obicei profund românesc.
gen
Subiectiv a dezbătut pe larg acest subiect, MTV are o emisiune care se numeşte „România, gen…”, dar ăsta nu e un motiv să nu folosim frumoasa expresie de acest tip sau de tipul . Exemplu: Aş vrea să-mi cumpăr un costum de tip tunică în loc de Aş vrea să-mi cumpăr un costum tunică, gen.
pe telefon
Şi eu am fost aseară pe telefon, pentru că n-am fost atent cînd m-am aşezat pe canapea. Dar am fost după aceea la telefon cu o rudă, cu alte cuvinte am vorbit la telefon cu ea . Fără să mă sui pe telefonul verişoarei.
luăm publicitate
Hai să luăm una pe zi, vedem cum ne simţim, apoi mărim sau eliminăm doza. Ei vor să spună că iau o pauză cu publicitate , mititeii moderatori şi păpuşei TV, dar nu ştiu cum să se exprime mai simplu.
din punctul meu
Adică din punctul meu de vedere . Ştiam pe mai vechiul ai şi tu un punct , dar ăsta e ceva mai românesc. Eu am un punct, tu ai un punct, suntem cu toţii punctuali.
determinare
Ehei, dacă am fi şi noi anglo-saxoni, multe s-ar schimba. Dar nu suntem, aşa că determinare în limba română este acţiunea de a determina pe cineva , adică de a stimula pe cineva să ia o anumită hotărîre. Practic, hotărîrea o ia persoana cealaltă, nu persoana care determină.
Jurnaliştilor români le recomand o proaspătă publicaţie scoasă de CJI, scrisă de o profă cu care am colaborat la InfoCampus şi care chiar „le are” cu limba română.
Dacă mai auziţi şi alte frumoase îmbogăţiri ale romglish-ului prin tîrg, anunţaţi şi aici. Numai împreună putem distruge limba română!
Exista deja primul jurnal Twitter (intentionam la un punct sa fac si eu unul)
http://www.journalism.co.uk/2/articles/533387.php
Pe mine ma irita faptul ca tot mai putini folosesc corect acuzativul „pe care”. Astfel, aud prea des constructii precum „Meciul care l-am castigat..”, „Telefonul care l-am dat..” etc etc
Ce-i de facut?
Mie-mi place „x i-a aratat pisica lui y”. Parca suna putin „kinky”, nu crezi? Si uite inca un englezism, asta e folosit in vorbirea curenta de multe studente ceva mai rasarite.
Mona: E de făcut ceva: de blamat acele persoane care vorbesc prost. Inclusiv pe Boc care pune accentul greşit pe numele lunilor anului.
Neinteresant: Francezii ar înţelege chiar mai mult din treaba cu pisica. Iar studentele poate se pisicesc cînd folosesc cuvîntul „kinky”.
de acord ca limba romana se pierde/modifica, insa ce facem cu agresivitatea studentilor atunci cand le atragem atentia ca nu vorbesc corect/ca nu stim expresiile uzitate de ei?
Mihaela, nu m-am confruntat cu asemenea atitudine. Dacă ar face asta, i-aş întreba cît fac 9×6.
raspunsul a fost: aaaaaa… parca 54 :))
Se pisicesc in engleza fiindca nu avem sinonime neaose bune pentru expresiile englezesti peste care tot dam prin filme si pe internet.
Hai pe la Academia Romana sa le cerem un ghid de exprimare „cool”, „hip” si „trendy” fara calcuri, doar prin cuvinte romanesti. :)
Ia zi, ce cuvinte nu au sinonime neaoşe? Mi-e teamă de altă explicaţie: din cauză că nu au destule lecturi, tinerii suplinesc lipsurile din vocabular cu calcuri ligvistice, împrumuturi forţate din alte limbi şi barbarisme.
Foarte bună postarea. Aş mai adăuga maxim în loc de maximum, locaţie în loc de loc sau amplasament. Sau o construcţie ca mijloace media.
Merci pentru aprecieri, Brăduţ! Exemplele tale sunt foarte vechi, sunt deja în româna curentă, eu am încercat să evidenţiez modul în care anul ăsta se va denatura şi mai rău limba română prin cîteva exemple noi.
E dubioasă problema vocabularului subnutrit, hrănit rar de tineri cu vreo carte din lectura obligatorie de la şcoală.
De unde să-l îngraşe? Toate cărţile vechi sunt pline de arhaisme şi de regionalisme, care după ce că sună vechi sună şi tărăneşte. Iar „ţăran” e înjuratură în limba română, nu?
Apoi, eu nu ştiu prea multe neologisme care să nu fie calcuri şi să poată fi aruncate şmechereşte într-o conversaţie, cu un aer „cool”.
Eu am încercat să-i dezvăţ pe colegii din redacţie de a folosi aiurea „locaţie” dar sensul greşit era prea adânc înfipt şi eram singurul care se agita să-l ucidă.
„se merita”
„cum ar veni”
@Mona: sunt oameni si oameni. Unii nu stiu -sau vor sa para mai interesanti- ca, complementul indirect se dubleaza: am dat lui andrei un caiet: prof. de romana din liceu. Altii nu stiu sa faca acordul: cheile cui? a mele: dobrogea, ardeal.
la intrebarea ta nu am un raspuns.
hai sa anunt aici ce am mai auzit eu
adica.. ce am facut eu.. vreun an.. pana sa ma prind ;D
am scris in toate emailurile trimise de la serviciu: gasiti in atasament formularul necesar.. etc
nu mi-a sunat nici o clipa ciudat pana cand intamplator am folosit cuvantul atasament cu sensul lui.. din limba romana si m-am oprit in mijlocul propozitiei si apoi am mai spus o data ‘atasament’ si primul lucru pe care l-am facut cand am ajuns acasa a fost sa caut in dez sa vad dc in limba romana inseamna si.. anexa..ceva atasat. si desigur ca nu inseamna.
ridicol, desigur. eu incerc sa vorbesc…in limba romana, adica vorbesc chiar si despre plati ‘in numerar’ si ceilalti zic: adica cash? si eu zic: adica in numerar. adica cash? da, adica cash, in romana se traduce prin numerar….. dar dc lucrezi intr-un mediu in care vorbesti si in romana si in engleZA si mai mult in engleza e inevitabil sa ai scapari din astea.
si n-are nici o legatura cu lecturile
e asa simplu sa dai vina pe chestia asta. eu mi-am petrecut viata.. citind :))
are legatura cu mediul in care te invarti
n-am avut niciodata probleme cu gramatica, am fost olimpica, facultatea de litere si asa mai departe si mi se intampla in ultima vreme sa ma opresc si sa fac ‘calcule’ in gand inainte sa folosesc cuvantul succes sau almanah la plural.
nu stiu dc intelegi ce vreau sa spun.
suntem expusi la toate lucrurile astea. nu prea stiu cum te poti ‘apara’ de ele
Nu exista greselili de limba; oricum ai vorbi, atata timp cat cel caruia te adresezi te intelege, atunci vorbesti corect.
Limba evolueaza, mai repede in secolul XXI decat in alte secole. Asta e. Intr-un final, pana si limba romana va dispare, asa cum dispar, chiar in aceasta clipa, alte limbi.
Geo, aşa zic şi eu. Dobitoci sunt francezii şi englezi, care au legi prin care-şi protejează limba naţională, pentru că face parte din moştenirea lor culturală. Românii sunt ăia deştepţi, recunoscuţi pe plan mondial pentru succesele constante pe toate planurile. Nu avem noi nevoie de limbă naţională, că putem şparli de la alţii fraieri.
Apropo, „va dispărea”, dacă mai contează. Sper că ştii limbajul trupului, e de mare viitor.
Unii dintre comentatorii de fotbal folosesc expresia „mingea a trecut de putin pe langa poarta”. Misto, zic.
Engleza n-are autoritatea care sa o reglementeze. Oricum ai vorbi engleza, o vorbesti corect. Stiu, e un concept ciudat pentru un grammar nazi, dar e adevarat.
Francezii da, isi protejeaza limba al naibii.
Nu inteleg exact ce adauga discutiei argumentul „Românii sunt ăia deştepţi, recunoscuţi pe plan mondial pentru succesele constante pe toate planurile. Nu avem noi nevoie de limbă naţională, că putem şparli de la alţii fraieri.”
Serios, asta cu limba romana corecta e doar o vana de nationalism. Intr-un fel, seamana cu gat-legaul de trista amintire: o incercare de auto-identificare, self-realization ar spune englezul. Si mergem cu limba, fiindca altceva n-avem.
Cînd oi auzi un român care vorbeşte romglish că ştie engleza britanică, mă fac popă. I gotta, I wanna, what’s up şi cam acolo ni se termină vocabularul. Dă-mi link spre o lucrare academică scrisă în engleză de tine sau spre un text care să folosească şi alte cuvinte în engleză decît vocabularul de bază, te rog.
Da, sunt naţionalist. Aş introduce gramatica drept materie obligatorie la liceu, facultate, masterat şi doctorat. N-aş angaja nici un român care nu ştie cînd se foloseşte „care” şi cînd „pe care” sau unde să pună „i”-urile. L-aş da afară pe ăla care foloseşte „locaţie” pentru „loc”. Da, sunt naţionalist.