(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 3 min)
Vara asta mă mut la Biblioteca Națională a României. Acolo, pe splai, în acea clădire nouă cu reclama Samsung pe copertă, este răcoare, liniște și miroase a nou. Păcat că nu m-am gîndit mai de mult la acest loc ca la unul în care mi-aș putea stabili biroul de lucru, mai ales că noul sediu a fost inaugurat de Sf. Gheorghe! Dar după ce am citit articolașul de la Zilesinopti.ro, am zis, ca MJ în ultimul ceas: This is it! (am zis în engleză doar în gînd, pe gură n-a ieșit nimic).
Mă voi prezenta la lucru cît de devreme voi putea, pentru a pleca la ora 18, obligat de programul de tristă amintire (să-mi aduceți aminte să fac o petiție pe Facebook pentru a prelungi acest program inuman de scurt). Spațiile publice se deschid la ora 8, iar sălile de lectură la ora 10.
Nu-ți trebuie nici un ban pentru a primi un permis. Ai nevoie de un act de identitate și completezi un formular. Cu permisul, ai acces la sălile de lectură, după ce-ți lași bagajul la garderobă. Dacă nu vrei acolo, nu-ți trebuie nici permis, stai numai la parter și la mezanin.
La etajul 1, unde sunt sălile de lectură, sunt calculatoare unde poți consulta catalogul bibliotecii sau e-mail-ul personal. Dacă vii cu laptop-ul tău, te așezi pe unul din zecile de locuri din spațiile publice, pentru a tasta în voie, conectat la rețeaua wireless a bibliotecii. Consultați lista de servicii. Și chiar te vor impresiona puțin tablourile din hol, care includ un LCD într-un fragment al tabloului, ce oferă viață picturii respective.
Îți va lua un timp pînă vei descoperi cel mai bun loc de la parter – cu aerul condiționat bine reglat, cu vedere spre salonul de la intrare, cu priza alături, cu un automat de cafea la o aruncătură de băț de amestecat zahărul în pahar. Mîncarea pentru pauza de prînz ți-o iei de acasă sau dai o fugă pînă la pizzeria Classic, de lîngă Unirea, unde o pizza e 15 lei și o bere e 5 lei. Automatele din clădire îți dau chips-uri și sucuri acidulate.
Intri acolo și totul se estompează. Pare că ești în altă țară, pare că scandalurile politice sunt foarte îndepărtate, zgomotul lumii de afară e doar o amintire de vuiet în minte.
Biroul meu de lucru de la Biblioteca Națională a României se va schimba zilnic în acea clădire. Vreau să calc pe fiecare dală de gresie, pe fiecare bucată de parchet și să încerc fiecare fotoliu, scaun și canapea. Sunt în căutarea wifi-ului ideal, care să mă stimuleze să citesc, să scriu, să fac butoane în Photoshop și design-ul primar pentru site-uri de nișă. Din pasiune, evident.
Un rastel pentru biciclete ar mai fi bun și mai mulți cititori. Dar lasă că vine acum toamna…
[box type=”alert” style=”rounded” border=”full”]Voi aveți job-uri care să vă permită să vă stabiliți vara biroul în locuri liniștite din oraș?
wow, e o idee fantastică! vreau şi eu. dar trebuie să găsesc o parcare pentru tren şi una pentru copil. bicicleta încă nu mi-am adus-o în bucureşti.
În bibliotecă există un sector pentru copii, cu spații de joacă și cărți potrivite vîrstei lor.
Arată foarte bine noul sediu.
Au mai şters şi ei praful şi amprentele care erau omniprezente astă-primăvară?
Nu, așteaptă cititorii. La Lyon, numai locurile în care stătuseră cititori erau fără amprente și prafuri.
nu am fost pana acum la biblioteca nationala..regret ca nu mi-am facut timp