Romgleza plaiurilor noastre trăiește bine 12


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 3 min)

Sondajul realizat de TVH 2.0 arată că mulți oameni cu studii peste liceu, dintre cei întrebați, nu sunt de acord cu introducerea unor cuvinte englezești în limba română. Vreo 68%, fără a-i diferenția pe studii, cred același lucru. Eu cred că românii care au răspuns sunt ipocriți.

Nu este nici o problemă să introduci în limbă cuvinte din engleză. Însă o minimă iubire de țară și un respect pentru cultura locului unde te-ai născut te-ar constrînge la introducerea cuvintelor străine numai dacă este absolut necesar.

Majoritatea domeniilor profesionale necesită introducerea unor cuvinte străine, dar în cele mai multe cazuri avem cuvinte românești care exprimă fix aceeași idee. Dezinvoltura și intelectul pot fi etalate tocmai prin folosirea cuvintelor din limba maternă pentru a exprima lucruri care crezi că sună mai bine în engleză.

 

Probabil folosirea cuvintelor străine în locul celor omoloage românești are unele cauze clare:

  • Cultura anglo-saxonă care ne înconjoară. UE mai încearcă să facă unele lucruri, prin reglementări de tipul celei care spune că trebuie să se difuzeze la radioul public nu știu ce procent de muzică autohtonă sau europeană.
  • Lipsa de cultură. Evident că nu-ți vin în minte cuvinte românești dacă n-ai văzut destule cuvinte scrise în viața ta. Vocabularul se formează prin lecturi și conversații, dar și prin studiu individual. În situația în care școala îți cere vreo cinci referate amărîte în viață și în care copy-paste-ul a devenit sport național, nu te poți aștepta să zburzi cu ușurință pe cîmpul vocabularului românesc dezvoltat.
  • Lipsa preocupării pentru limba română în rîndul reprezentanților presei și al intelectualității. Cîte dezbateri ați urmărit pe această temă online sau la TV? În timp ce țări precum Franța și Belgia fac tot ce le stă în putință pentru a-și conserva limba și pentru a o îmbunătăți pe baze sănătoase, noi o lălăim fără diacritice, în status-uri tembele în romgleză.

Nu este necesar să ne iubim limba română, nici țara. Dar le putem respecta cît de cît pe amîndouă. Ca părinți, nu este obligatoriu să ne învățăm țîncii cum să caute în dicționar cuvinte necunoscute și cum să scrie în limba în care au scîncit pentru prima oară. Nimic nu e obligatoriu în materie de protejare a limbii române, pentru că societatea de azi ne face să fim preocupați de alte lucruri futile, cum ar fi lupta pentru supraviețuire. Pe de altă parte, de ce să nu facem tocmai un lucru care ne stă în putință, ca mod de supraviețuire, adică să ne vorbim bine limba?

Pe aceeași temă, tag-ul noulimba.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

12 gânduri despre “Romgleza plaiurilor noastre trăiește bine

  • gadjodillo

    chestia cu supravietuirea ca natie ar trebui sa ne preocupe cel mai mult. pentru ca in curind o sa fim doar o colonie anexata unei federatii – sau unor federatii. dupa ce ni se termina toate resursele naturale, vreau sa zic. paduri, aur, pietris, prundis.

    • George Hari Popescu Autor articol

      Vom avea întotdeauna o resursă inepuizabilă: fetele. Sunt o mulțime de bărbați din străinătate care ni le iau.

  • krossfire

    Avand in vedere carentele limbii romane, eu sunt de acord (sunt chiar “ok”) cu anumite expresii, adaptate sau nu.

    Nu de alta, dar exista domenii care pur si simplu nu au existat in Romania pana recent si carora nu mai avem timp sa le construim o identitate “nationala”.

    Romgleza este insa un monstrulet: ori o spui in limba lui Shake, ori in limba fratilor Vacaresti (ma rog, nu chiar in aia :P).

    • Adi Petrescu

      Domeniile sunt una, cuvintele comune englezificate fără motiv sunt cu totul altceva. Să zicem că înțeleg: nu prea ai cum să apui altfel decât „software”, „hardware” sau „router”. Dar ce ne facem cu „Well, nu e deloc așa” sau „Ai dreptate, but still e mult spus” sau „Mulțumesc pentru intenție though”? Nu mai vorbesc despre oamenii care folosesc fraze întregi în limba engleză inserate în textele în română. Ca să fie siguri că nici românii, dar nici străinii nu vor înțelege textul integral.

  • krossfire

    Pai Marketingul si Publicitatea sunt astfel de domenii. Nu o sa sustin niciodata “awareness” in fata lui “notorietate” intr-o prezentare, nici “trial” sau “repertoire” in fata echivalentelor din limba romana, cum nici nu voi folosi vreodata verbul “a pushui”. Totusi, brainstorming-ul e brainstorming, nu sedinta (sunt pur si simplu tehnici diferite), iar marketingul ramane marketing, nu “comercializare” (pieţăreală?).

      • krossfire

        Pentru unii termeni exista expresii echivalente. Poti vorbi despre o ”campanie pregatitoare”, in loc de ”campanie de teaser”…sa zicem.

        Totusi, sunt concepte peste care treci cu greu. Zilele trecute am zis de vreo 3 ori ”atribut ownable”. Nu ca n-ar fi existat ceva echivalente aproximative (“propriu”, “inconfundabil”), dar cand am folosit barbarismul, oamenii prezenti au inteles ca este vorba despre ”ceva ce ne poate apartine numai noua, pe care competitia nu-l poate spune cu aceeasi usurinta si usor de asociat”. Concizia ne omoara.

  • krossfire

    ^Dincolo de cele doua exemple (stiu ca au fost date candva drept contraexemple pentru teza mea, motiv pentru care le-am amintit) sunt termeni extrem de specializati de care ma lovesc zilnic.