EUROVISION 2013 Cezar: “Clar că eu duc mai departe ideea de contratenor în muzica pop” 1


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 12 min)

M-am bucurat cînd TVR-ul m-a acceptat în echipa bloggerilor oficiali de la Eurovision. Îmi place să fiu uneori în mijlocul unor evenimente, de dragul textului și al fotografiei.

Despre mine

Nu cunosc personal nici un solist (doar vreo doi oameni din trupe și din backing vocals), n-am susținut pe nimeni, n-am votat în nici una dintre fazele competiției. M-am limitat la a scrie și poza ceea ce vedeam, încercînd să nu trag concluzii părtinitoare.

La un moment dat, am pus cifrele publice de pe canalul oficial de pe Youtube al TVR-ului într-un site care a generat automat niște grafice, ca să vedem care e popularitatea cîntăreților. Era deci firesc, după ce am coroborat vizualizările, comentariile și like-urile, să emit o previziune privind cîștigătorii, care nu a fost departe de adevăr.

Despre TVR

Din ceea ce am observat în culise și în Camera verde, organizarea a fost foarte bună. Am putut merge la TVR cu mult înainte de începerea emisiei live, am beneficiat de tot sprijinul lui Teddy Păun și al echipei, am avut libertate totală de mișcare, n-a fost nici o presiune asupra noastră, a bloggerilor. Încă sunt fascinat de cum se poate mișca bine o mașinărie atît de mare precum echipa TVR-ului și, mai ales, de cît de repede se strîng cablurile și se sting luminile după emisie.

Că tot ziceam de Teddy, îi transmit o groază de laude și pe această cale: live atîtea ore, mereu zîmbind, cu spirit de improvizație, fără să uite de bloggeri. Sper să reziste!

Mă bucur că au renunțat la conceptul Boney M pentru finală, pentru că și așa cei patru prezentatori au fost criticați mai mult decît meritau. Au fost savuroase intervențiile lui Dan Manoliu în pauzele publicitare, dar amare cele în care se făcea apel la fair-play și sprijin reciproc între concurenți, în momentele în care intrau în Camera verde artiștii.

Despre piesa finală

Iată ce spun bloggerii oficiali despre piesa cîștigătoare (am căutat impresii strict despre piesă, nu despre solist sau despre vot):

Sa ascultam… E o combinatie intre muzica clasica, dance si dubstep. Pe bune? Sa nu mai vorbesc despre versurile pe care abia le inteleg si toata trecerea asta prin ambitusul lui Cezar nu se potriveste piesei sub nicio forma. Ascult muzica clasica, ascult Vitas, ascult opera, dar piesa asta nu era pentru Cezar si mai ales, nu era pentru Eurovision. (Sandra Clipea)

Cezar is not my life, dar recunosc că are ceva special. (Elena Cîrîc)

O melodie puternica, demna sa ne reprezinte la Malmo. O incercare indrazneata, deoarece canta o melodie de pop-opera. (Muzzix)

Cezar, preferatul cititorilor mei (serios?), interpretează “It’s My Life”. Mă deranjează ce aud. (Kristofer)

I want to make it clear for everyone, I’m supporting Romania but not Cezar, I’m not so hypocrite to support something that I really don’t like. I can’t even listen to the entire song. (Florin Marian Suciu)

După Zaleilah, de anul trecut, România a trecut la o piesă mai de operă. (Sping)

În plus, Vadim (Sping.md) mi-a mai spus:

Piesa e bunicică, are unele momente bune. E foarte bine că Cezar dispune de un vocal atât de bun, ce l-ar avantaja în fața celorlalți concurenți din semifinale și finala mare. Acum Moldova trebuie să aleagă un concurent bun, pentru a fi la nivel.

Anca Duma mi-a spus:

Nu pot spune că piesa a fost printre favoritele mele, dar nici că mă incomodează cu ceva. Deși multă lume se sperie de mimica lui Cezar atunci când interpretează, piesa este bună. Chiar cred că la Malmo o să facem o impresie bună, venim cu altceva, un show aparte, o voce ce este recunoscută la nivel internațional și nu numai. Până și numele piesei este foarteeeeee ușor de reținut – cu siguranță mai știi o piesă ce este hit la nivel internațional și care nu lipsește de la niciun chef, cântare live sau karaoke, corect? Dacă de pregătim intens și serios pentru Malmo putem face o impresie bună. Am văzut mulți oameni ce spuneau că piesa nu le place, că nu le transmite nimic, dar care țineau ritmul piesei și o fredonau. Poate pentru unii piesa nu este ușor de digerat – notele acute, mixul între muzica pop, dance și dubstep nu este iubit de toată lumea, dar indiferent de motive și pretexte, această piesă are impact.

Despre contratenori

România nu este țara în care să produci șocuri culturale. Pe de altă parte, educația se face uneori în doze mari. Am fost la operă de multe ori, dar n-am avut ocazia să ascult un contratenor. Pe de altă parte însă, nu voi desconsidera niciodată talentul unui seamăn al meu pe baza prejudecăților și stereotipurilor. De exemplu, faptul că n-am fost niciodată la un spectacol de balet nu mă va face să desconsider această artă și să-i calific în vreun fel pe bărbații și femeile care o practică.

Am citit încolo și încoace, m-am documentat puțin și iată ce am aflat despre contratenori:

CONTRÁLTO – Voce feminină cu registrul cel mai grav și a cărei întindere cuprinde aproximativ două octave.

CONTRATENOR – Contratenorul este o voce masculină care cântă în registrul vocilor feminine de obicei al mezzosopranelor. Este denumită şi voce eunucoidă sau voce de castrat. Castrarea este o practică rară azi, dar care a domnit până spre 1750 în Italia; în Franţa nu a fost cultivată. Contratenorii au [abbr title=”Întindere a unei voci, a unui instrument, de la sunetul cel mai grav până la cel mai acut”]ambitusul[/abbr] vocilor feminine şi capacitatea respiratorie a vocilor masculine. (Jurnal de soprană)

Vocea de contratenor suscită multe discuţii. Această voce masculină acută pare supranaturală şi de nedefinit. Ea poate emoţiona ascultătorii sensibili, dar poate şi şoca. Puritatea ei o face atemporală. Mulţi sunt tentaţi să o califice drept voce de copil, de femeie sau de castrato.

Contratenorii au trăit epoca lor de glorie în Renaştere şi în Baroc, mai ales în Germania şi în Anglia, unde erau folosiţi în muzica sacră. În opera italiană, când Biserica a interzis prezenţa femeilor pe scenă, acestea au fost înlocuite de castrati. Începând din perioada clasică, tehnica vocală a falsetului, utilizată de contratenori, n-a mai fost folosită.

Denumirea de contratenor a fost aleasă pentru acest tip de voce pentru că are avantajul de a se referi la o tehnică vocală, şi nu la un registru. “Când vom fi mai mulţi, glumeşte Max Emanuel Cencic, se va putea face distincţia între contratenor mezzo, dramatic şi spinto, sopranist de coloratură“. Şi “contratenor de biserică”, adaugă Philippe Jaroussky. (Cotidianul)

The countertenorial voice — a high girlish tone produced by using the outer edges of the vocal cords — is something of an acquired taste, continually teetering on the knife edge between creepy and sublime. Jaroussky himself is well aware of what he describes as its “element of repulsion.”

“It’s true that there is something potentially ridiculous about this voice coming out of a man’s body,” Jaroussky told me when we first met. “People talk about the countertenor being a third sex, or something quasi female, but I think for me it’s more a way of staying a child.” (The New York Times)

Now that audiences and critics no longer find their sound strange or off-putting, countertenors are eager to extend their options and explore a repertory beyond the Baroque and classical eras. (…) It’s impossible to say how far the countertenor’s search for new repertory will take him. (Departures)

Tot Departures ne recomandă cîteva înregistrări, pentru cultura noastră generală: David Daniels, Andreas Scholl, Brian Asawa, Alfred Deller. Am creat un playlist pe Youtube cu aceștia (plus Cezar), dacă aveți chef și timp.

Ce spune Cezar

L-am întrebat pe cîștigătorul selecției naționale Eurovision dacă el crede că, prin participarea lui în Suedia, va populariza ideea folosirii vocii de contratenor în muzica pop actuală. Iată răspunsul lui:

Deja cred că fenomenul de contratenor clasic este un fenomen binecunoscut de multă vreme în Franţa, Anglia, Germania, ţări cu tradiţie în repertoriul baroc şi specializaţi în această vocalitate. Cred că am “spart” anumite bariere clasice de utilizare a vocii de contratenor într-un gen dance pop-opera cum este cel din piesa “I”s my life”.

Ştim bine că în România publicul de operă este unul restrâns, aşa că eu, cântăreţ de operă, dar în primul rând reprezentant al României anul acesta la Eurovision, cred că pot educa şi aduce în acelaşi timp un gen nou pentru toată lumea.

Clar că eu duc mai departe ideea de contratenor în muzica pop. Este poate un curent deja cunoscut prin alţi cântăreţi precum Vitas sau Fernando Lima, dar ţin să precizez că niciunul dintre ei nu are sau nu vine cu o carieră în spate de cântăreţ de operă.

Eu voi aborda şi îmbina cele două stiluri şi voi face cunoscut publicului larg internaţional ideea de contratenor în muzică comercială, dar tot timpul cu inflexiuni vocale noi. De la sunetul vibrat la cel nevibrat, trecerea de la un registru la altul (de la vocea de piept baritonală la cea de cap – falsetto).

Am studiat bine piaţa internaţională şi cred că va fi un nou curent vocea de contratenor utilizată la modul absolut atât din punct de vedere stilistic cât şi vocal.

Un lucru este clar pentru toată lumea: țara noastră participă anul acesta la Eurovision cu o viziune total nouă. După cum știm, noutatea ne face să simțim că trăim.

Foto: Med.rug.nlcontul de Facebook

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Un gând despre “EUROVISION 2013 Cezar: “Clar că eu duc mai departe ideea de contratenor în muzica pop”