(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 4 min)
Atunci cînd petreci Crăciunul departe de țara natală și de familie, e bine să-l petreci în altă familie. Așa că am profitat de invitația unei prietene și am mers la Nantes, la familia ei. Ba chiar la două familii, pentru că părinții sunt despărțiți: deci, de două ori mai multe experiențe!
Cînd stai lîngă un șemineu cald și încerci diverse bunătăți gastronomice în timp ce porți discuții interesante și mîngîi una dintre cele două pisici, poți spune că nu-ți lipsește nimic. Dar eu am simțit că e prea liniște. Într-adevăr, la mesele francezilor, de sărbători mai ales, nu se pune muzică pe fundal nici măcar în surdină, iar televizorul e blocat de un brăduț sau o statuetă și telecomanda este de negăsit. E prilej de discuții, de împărtășit păreri despre mîncare, de povestit experiențe trecute sau de dezvăluit planuri.
La una dintre cele două familii, s-au reunit zeci de rude. Unele nu se recunoșteau, altele erau bucuroase că s-au revăzut. De mare senzație a fost bunica, o „tinerică” la vreo 80 și ceva de ani, care i-a luat la rînd pe nepoți la întrebări: ce ocupație mai au, ce au de gînd etc. Doamna a rezistat la o masă copioasă ce a durat vreo 4 ore, apoi la discuțiile de după și s-a retras pe un fotoliu, dar nu ca să picotească, ci ca să observe mai bine jocurile de la masa alăturată.
Cînd ieși din atmosfera binecunoscută de sărbători și ești plasat într-un alt cadru, parcă ești mai atent la tot ce e în jur. Vrei să absorbi cît mai multe informații, să memorezi detalii, să te bucuri de tot în timpul acela scurt de vacanță. Pe de altă parte, cu cît te simți mai repede de-al casei cu atît te relaxezi mai ușor. Așa că am vizitat Nantes, am tras o fugă pînă la ocean, am ieșit în oraș la terasă în luna decembrie, ne-am dat în caruselul pentru copii și adulți de pe insulă… Iar dacă știi limba, nu-ți e străin foie gras-ul și ai ceva subiecte de discuție în minte, totul decurge lin.
Momentele mele favorite au fost mai multe, dar hai să extrag două:
- Vizita la Muzeul Jules Verne, pentru că am aflat lucruri noi, mi le-am amintit pe altele vechi și pentru că eram chiar acolo, în orașul în care scriitorul francez a creat minunățiile lui de călătorii extraordinare.
- Prînzul românesc. Nu poți trece prin casă străină fără să propui să le gătești oamenilor ceva, nu-i așa? Noi le-am trîntit o tocană de carne de curcan și o ciulama de ciuperci, plus mămăligă din mălaiul cumpărat de la magazinul românesc găsit întîmplător în oraș. A, da, și Busuioacă de Bohotin! A, și pufuleți!
De Crăciunul 2015, ne-am creat amintiri noi, am dormit într-o mansardă, le-am mîngîiat pe blănoasele Capsule și Bibine, am ascultat povești frumoase, am văzut lume nouă și am trăit un pic de vacanță. Hai că nu-i așa de rea Franța asta!