(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 2 min)
Înainte de a intra în sală, un tip masiv, cu barbă, fluturînd o sticlă de vin, a venit la canapeaua pe care stăteam în hol la Scala, s-a uitat lung, a dat din deget nemulţumit şi s-a îndepărtat. Era Adam Magyar, regizorul filmului de animaţie Egon & Dönci proiectat aseară.
Am înţeles că era beat, lucru pe care l-a confirmat chiar el, în timp ce rîdea fericit şi sorbea din berea la sticlă. A spus două vorbe, s-a plîns că filmul a avut buget mic şi nu scoate bani din el nici acum şi a terminat cu ceva în maghiară. Amuzant.
Evident, filmul a început pe la 9 fără 5, dar deja nu mai contează întîrzierile de la acest festival, că doar nu sunt spectator de mall, cu fiţe.
A fost un film tragicomic, cu momente exploratorii, cu muzică originală şi dinamică, cu personaje bine definite. Povestea unui bărbat şi a pisicii sale, foarte umani, care nu ştiau că mai există o planetă numită Terra. Ajunşi acolo, constată că nu mai există decît un supravieţuitor care-şi îneca în băutură amarul provocat de starea deplorabilă a planetei noastre.
La sfîrşit, n-am mai fost să gust un pahar de Unicum, aşa cum eram invitaţi (frumos gest, de altfel), pentru că m-am întors în august cu o sticlă de la Budapesta, dar am observat că Adam nu mai era în hol.
Am plecat rîzînd de la sală şi rememorînd scene din film. Mi-ar plăcea să-l am pe DVD şi să-l revăd, dar oricum îl puteţi descărca gratis, alături de muzică, texturi şi alte bunătăţi digitale.