Cuvînt-cheie: Anim’est


Animest 2011: Încă o ediţie excelentă

ACTUALIZARE Cîteva mici observaţii: Subtitrări care nu existau. Hai că în engleză sau franceză o mai rup, dar în cehă nu înţeleg nimic, serios! Proiecţii începute cu întîrziere. Nu a venit rola? Nu s-a trezit proiecţionistul la timp? Se aşteaptă umplerea sălii atunci cînd în sală sunt 10 oameni? Start fals. S-a mai întîmplat şi în anii anteriori, s-a întîmplat şi aseară, la proiecţia de închidere: trupa live este nevoită să ceară reînceperea filmului, deoarece pe coloana sonoră se auzea muzica pe care se presupunea că o vor cînta ei. Live. Păi era singurul film din seara aia, de ce […]


Animest 2011: Românii vor filme scurte şi amuzante

Mai simplu de atît nu ştiu cum să exprim impresia pe care am avut-o în timpul proiecţiilor de la Animest. Pur şi simplu, ne plac filmele care ne fac să rîdem, să ne simţim bine. Scurt metraje cît mai holywoodiene, cu sfîrşit fericit, cu întorsături de situaţie vesele etc. Flamingo Pride a luat premiul publicului. Cu alte cuvinte, oamenii au spus: “Da, ne place filmul ăsta despre nişte păsări flamingo gay şi ne-am rîs datorită alegerii imposibile pe care trebuie să o facă păsăroiul principal”. Cu alte cuvinte, lăsaţi-o mai moale cu filmele angoasante şi triste, stimaţi realizatori… O fi […]


Animest 2011: Deprimarea din competiţie

Auzeam pe holurile festivalului nemulţumiri legate de atmosfera de tristeţe şi sumbru pe care o imprimă peliculele din competiţia internaţională şi din cea studenţească. “Prea mult negativism”, spuneau oamenii. Văzuseră pe ecran prea multă moarte, prea multă disperare, prea multă mîhnire. Sigur, nu poţi avea numai filme vesele, comedii spumoase şi viziuni idilice asupra vieţii. Dar, într-adevăr, am simţit şi eu că realizatorii au fost în consens în ceea ce priveşte viziunea asupra lumii: totul este negru, mai mult murim decît trăim, se termină prost. Iată cîteva dintre cele mai angoasante creaţii din competiţii: