Cuvînt-cheie: Craciunurile mele


Crăciunurile mele: Instrucțiuni pentru împodobirea bradului 1

Împodobirea bradului nu este o sarcină ușoară. Unii spun că treaba asta se face în 24 decembrie, eu zic că se face cînd ai răgaz. Trebuie să fii liniștit cînd împodobești bradul, pentru că de acolo îți vine și liniștea de sărbători. Este ideea de festiv, de copilărie, de așteptare, de speranță în anul viitor. Pasul 1 ar fi să-ți aduni oameni dragi în jur. Le promiți marea cu sarea, îi faci să lase toate treburile pe care le au atunci și să se adune în jurul bradului. Pasul 2 este să le pui la dispoziție decorațiunile. Nu contează dacă […]


Crăciunurile mele: tăiatul porcului 5

Blamat sau nostalgic, obiceiul tăierii porcului este unul care ne-a însoțit multora vacanțele de iarnă petrecute la țară. Pe un grup de discuții, un străin care locuiește în România spune că vrea să vadă și el live cum se taie un porc undeva la țară. Povestesc și eu aici, spre cultura generală a tinerilor din perioada post-comunistă. Preludiul A doua zi urma să se taie porcul bunicilor. Trebuia pregătite uneltele și locul din curte unde urma să se întîmple asta. Bunicii erau agitați, făceau planuri și se culcau foarte devreme. Cred că se trezeau a doua zi pe la 5 […]


Crăciunurile mele: Decoraţiuni de brad lucrate manual 1

Era pe vremea cînd nu ştiam că se numeşte “handmade” ceea ce făceam eu şi nici că sunt cool dacă fac asta. Nu duceam lipsă de bani, dar în fiecare an încercam să creez decoraţiuni noi de brad din ce mai găseam prin casă: ambalaje, lucruri stricate, resturi de material etc. Nu erau scumpe decoraţiunile din magazine, dar erau cam urîte şi aceleaşi în fiecare an. Scara pisicii Una dintre cele mai migăloase decoraţiuni, dar uşor de făcut şi de efect. Însemna suprapunerea repetată a două fîşii lungi de hîrtie, de preferinţă colorată. Lipeam vîrfurile şi le suprapuneam pînă terminam […]


Crăciunurile mele: Consumerismul merge cu camionul 3

Cu ocazia Spoturilor lui Moş Crăciun, mi-am amintit o secvenţă din gloriosul meu trecut: Era unul dintre Crăciunurile în care eram reuniţi în apartamentul de la Buzău al părinţilor, cred că prin 1997 sau 1998. Ningea şi ninsese destul de mult, aşa că bulevardul era complet alb şi aproape nici o maşină nu îndrăznea să circule. Ştiţi cum e în Ajun: stai la masă, povesteşti, bei, rîzi, te mai uiţi la televizor. Eram atent la calupurile publicitare, era vremea în care învăţam pe dinafară melodiile spoturilor şi cînd românii făceau reclame bune. Evident, din calupuri nu putea lipsi spotul Coca-Cola […]


Crăciunurile mele: Radio RIC şi pijamale 17

Primeam pijamale cam la fiecare Crăciun. Nu ştiu ce era în mintea părinţilor de-mi ofereau cadouri din astea… utilitare, pe care oricum ar fi fost nevoiţi să mi le cumpere de-a lungul anilor. Bănuiesc că voiau să facă pachetul să pară mai mare, înghesuind şi pijamale, chiloţi, şosete şi alte accesorii care nu-l interesau prea mult pe un copil. Eu căutam în sacoşă jucăria, electronicul, chestia de asamblat, nu pijamalele. Da, cadourile veneau în sacoşe sau în hîrtie de ambalat din aia simplă, gri, nelipită cu scoci că nu prea exista aşa ceva pe vremea aia. Sacoşele goale erau apoi […]