Isterica de la Naţional TV – tonuri de apel 14


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)

Ieri am fost nevoit să stau în casă, din cauza unei răceli. Şi pentru că tot aveam de lucru în Audacity, m-am jucat cu ţipetele tipei care este „prezentatoare” la concursul „interactiv” de la „televiziunea” Naţional TV. Am tăiat şi am lipit şi am realizat trei variante în format MP3 ale urletelor, pentru Paginademedia.ro, numai bune de pus pe telefon ca sunete de apel.

Le puteţi asculta şi descărca aici:

[download id=”2″]

[download id=”3″]

[download id=”1″]

Iar dacă unii dintre voi nu ştiu despre ce este vorba, Petrişor a scris despre acest subiect acum cîteva zile. Iată şi clipul cu pricina, la care au am rîs de fiecare dată (isteric, da):

CNA-ul a decis mutarea acestor concursuri după ora 22. Cu toate acestea, ieri erau bine-merci la televizor şi îi prosteau pe oamenii naivi în continuare.

Cît despre aceste ringtone-uri, cine şi le pune pe telefon şi merge cu 336 are mare curaj!


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

14 gânduri despre “Isterica de la Naţional TV – tonuri de apel

  • Mellicent

    Nu credeam că există şi astfel de… nici nu ştiu cum să o numesc, în ce categorie să o includ. Ar trebui interzise, nu difuzate mai târziu. Şi totuşi, am râs cu lacrimi.

  • Sandy

    Defapt ea a scris pe un forum(gasisem pe undeva transcris textul), un text plin de greseli. In el scria ca e absolventa de jurnalism(nu a mentionat care facultate) si ca lucreaza de nu stiu cati ani in televiziune.

  • gadjodillo

    Sînt îngrijorată de efectul direct şi pe termen lung al acestei înregistrări asupra celor care o ascultă.
    Acum cîteva minute, copchilu’ se juca pe lîngă laptopul meu cu trenuleţul Thomas (de fapt, o combinaţie Rosie cu Gordon). Şi voia să mut laptopul de la marginea patului, ca să poată trece cu trenuleţul.
    Cînd eşti cu capul în altceva, singurul mod în care copilu’ îţi poate atrage atenţia e să repete ce are de spus pînă-l auzi. Şi zice el, vrea să treacă trenul vrea să treacă trenul vrea să treacă trenul şi la un moment dat vocea lui creşte pînă la iritarea şi exasperarea tipei din filmuleţul de mai sus. Şi atunci zice, vreau să sune telefonul! – cine ştie cum i s-a activat această amintire (am ascultat şi eu cîndva înregistrarea asta, chiar de aici, din pagină, iar copilu’ era lîngă mine şi părea destul de şocat).
    Ei, şi după ce a spus VREAU SĂ SUNE telefonul, şi-a dat seama că nu e în regulă şi s-a ruşinat şi s-a ascuns după laptop, uitîndu-se la mine doar cu un ochi.

  • gadjodillo

    normal că nu. a fost decizia mea de a asculta de faţă cu el. dacă aş crede că e vina ta, aş crede că e vina televizorului sau a jocurilor video că unii copii sînt violenţi. ori eu cred că e vina celor care trebuie să-i crească (n-au reuşit să nuanţeze lucrurile, să le explice copiilor, n-au fost atenţi, n-au fost de faţă, etc.)