(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)
ACTUALIZARE:
Roxana primește două bilete.
Două bilete. La Nottara. Mîine seară. Cine vrea?
Uneori, gîndim în replici dramatice. Cel puțin eu fac asta destul de des. Cînd Teatrul Nottara mi-a spus că mă invită la Rapsodie-n roz mîine și că-mi oferă două bilete pe care să le ofer la rîndul meu cuiva pe blog, m-am gîndit la Două loturi a lui Caragiale. Iar lead-ul staccato din acest text mă duce cu mintea la scheciul Icoane pe sticlă cu Toma Caragiu (epic!, ar spune un adolescent de azi, căutați pe Youtube).
Abia aștept să-i cunosc textul lui Schmitt mîine seară, mai ales că regia piesei este semnată de Alexandru Repan. De Nottara mă leagă o coadă luuungă, acum mulți ani, la o piesă cu Mălăele. Muream să-l văd live. Lucram la Institutul Francez, la cybercafe-ul din hol și Mălăele a venit într-o seară, mi l-a lăsat pe feciorul lui la tejghea, a plătit în avans și a zis: „Ai grijă de el, te rog…”. L-am băgat la jocuri pe CD, pe vremea aia jocul în rețea era doar un proiect. Mi-am promis că voi sta la coadă pentru Mălăele.
Ce mai tura-vura, dau două bilete la piesa Rapsodie-n roz de mîine, ora 19.30, unei persoane sau două, depinde de răspuns. Provocarea: spuneți-mi, ce replică de teatru aveți acum în minte și care e contextul? Termen: 9 aprilie, ora 14.
Da’ de deranz… destul! Închipuieste-ţi să vii pe drum cu birza ţinţi postii, hodoronc-hodoronc, zdronca-zdronca… Stii, m-a zdrunţinat!… Si clopoţeii… (gest) îmi ţiuie urechile… stii asa sunt de ameţit si de obosit…
O scrisoare pierdută. Contextul este următorul: sînt mai mereu în tren, sînt cam obosită şi, uneori, trebuie să-mi zici clar ce vrei să-mi zici, pentru că aud doar zdronca-zdronca-n creieri.
„bine, și ce dacă scrie? dumneata chiar crezi tot ce scrie? dacă afară scrie Karlsbad, înseamnă că aici e Karlsbad?!” – citat aproximativ din mihail sebastian, „jocul de-a vacanța”.
fiindca mi se intâmplă des să caut karlsbadul pe unde nu-i, pe „nu-i” la karlsbad și să-i dau înainte brambura, luându-mă după ce scrie.
„Ceva e putred in Danemarca!” gandeste aproape orice student de la camin cand indrazneste sa deschida frigiderul comun, simplificand, fireste, intelesul vorbelor. Mi-a trecut prin minte cand am gasit niste foste portocale (cred), acum maro, pe fundul laditei de legume. In 2-3 zile ar fi facut picioare si ar fi plecat singure spre cosul de gunoi.
„Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva…” Îmi amintesc replica asta de fiecare dată când experimentez ceva nou, când cunosc o nouă persoană, când am o stare sau o zi pe care nu știu cum să le definesc în raport cu mine și așteptările mele, când sunt contradictorie și complicată, pentru a-mi asuma tăria de a selecta și a accepta în viața mea ce anume și când este, in plin iad, iadul, și să-l fac să dureze cât mai mult timp. :)
Roxana, să vorbim despre cele două bilete.
George, multumesc mult. :) Nu ma asteptam. Ti-am trimis mail cu numele si numarul meu de telefon. Mai am o intrebare, am castigat un bilet sau doua? Sa stiu daca vin cu cineva. :)
Două! :)
„- Vrei sa mor in locul tau? ” contextul era reprezntat de o piesa de teatru in cadrul Notarra intr-un moment in care 4 persoane se decid sa intre intr-o piscina care era posibil contaminata cu HIV.