Autogara rurală „Aeroportul Băneasa” 5

(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 3 min)

„Aţi fost vreodată la Băneasa?”, vă întreb eu, parafrazînd un poem celebru cunoscut de foarte puţini elevi şi studenţi. Nu, serios, aţi fost? Mi-e milă de voi dacă aţi fost.

Această poartă de intrare în ţară mirosind a usturoi.

Acest aeroport internaţional îmbîcsit de profitori.

Această cloacă de angajaţi la negru şi oficiali care nu vorbesc limba engleză.

Oh, Băneasa, uşa noastră spre culesul fructelor şi spre raiul dădacelor emigrante! Vai, Băneasa, tu, loc al lipsei standardelor internaţionale din domeniul aeroporturilor!

Ce te surprinde prima oară la aeroportul Băneasa este micimea lui. După ce că e mic, mai e şi îmbîcsit de maşini şi indivizi dubioşi.

Sensul giratoriu din faţa lui este mereu înţesat de maşini particulare, autocare şi taxiuri care-l parcurg ca pe un carusel. Nu ai voie să staţionezi acolo… cu unele excepţii. Îi oferi un zîmbet şi 5 lei gardianului şi poţi fi avariat în faţa aeroportului pînă-ţi aterizează mătuşa întoarsă de la muncă din Spania. Există o parcare cu plată, mică şi amărîtă, dar e mai cool să dai şpagă decît să intri acolo, să-ţi cauţi loc şi să o aştepţi pe mătuşă stînd în picioare.

Caruselul maşinilor e uneori inspectat cu atenţie de un agent de la circulaţie, în maşina lui, cu o lehamite de-ţi face greaţă. Mititelul, nimeni nu-l bagă în seamă, atenţionările lui sunt nule, autoritatea lui este doar o vorbă în vînt afişată uneori în presă de superiorii lui.

• Ai surpriza să nu-ţi mai pornească maşina din carusel? Păi, dacă n-ai fost atent cînd băieţii ţi-au umblat la ea cît ţi-ai luat cafea de la automat! Dar tot ei te rezolvă, contra unei mici taxe de protecţie!
• Vrei să pleci cu taxiul de acolo? Sigur că da, îţi oferim un tarif avantajos, negociabil, care porneşte de la 50 de lei cursa, indiferent unde ai vrea să ajungi în oraş. A, normal că nu te duce capul să suni la o companie de taxi, mai bine mergi cu rechinii de la Băneasa.
• Plouă sau ninge? Adăposteşte-te în ghereta cu termopane numită „sală de aşteptare”, construită pe trotuar. Este dotată cu beton, automat de cafea blocat cu scobitori şi un televizor care afişează „cursele aeriene”.

Oh, Băneasa, locul unde apa plată costă cît un whisky la Intercontinental, cloaca unde aeroportul este o sală circulară dotată cu WC-uri şi 12 scaune, aeroportul spaimei create de traiul din Românica… Să nu te schimbi, eşti minunat aşa! Am o rugăminte însă: lasă în pace numele lui Aurel Vlaicu, el nu are nici o vină!