Verifica-mi-ați handicapul! 14


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)

ACTUALIZARE

Mătușa de mai jos trebuie să aducă cinci certificate, de la cinci specialiști diferiți. Nu cred că vor avea dificultăți în a constata că ea nu e în apele ei. Fiecare act costă 50 lei. Cu ele va merge la comisie, ca să continue să-i dea pensia de 190 de lei, după ce va constata că nu i-a trecut Down-ul cu ceai de tei.

Mătușa mea are sindromul Down. Nu știe să citească sau să scrie și îi merge mintea greu. Ca să trăiască (pentru că e o ființă), statul îi dă o pensie enormă lunar. Dar periodic o cheamă la control.

Mătușa mea a primit o scrisoare recomandată, pe numele ei, în care i se spune să se prezinte de urgență la un centru de handicapați local, ca să confirme că mai vrea pensia. Cu alte cuvinte, statul român, în înțelepciunea sa nemărginită, vrea să o vadă, să constate că sindromul Down nu dispare o dată cu vîrsta, săo pună să completeze un formular și să o testeze punînd-o să facă o ecuație pe loc.

Să o filmez cînd ea se prezintă la ghișeu cu hîrtia în mînă? Aștept păreri.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

14 gânduri despre “Verifica-mi-ați handicapul!

    • George Hari Popescu Autor articol

      Totul se bazează pe cercetarea românească. Zilnic găsim soluții pentru dileme medicale celebre în acest superb spațiu mioritic.

  • gadjodillo

    da, e de poveste…
    eu cunosc personal oameni in Maramures care au pensie de boala, pe motive de boli psihice inexistente, de la o doctorita din Sighetu Marmatiei. din pacate, nu-i stiu numele doctoritei, ca as reclama-o.
    in Brasov, insa, poti muri pe picioare si nu primesti pensie de boala. desi vecinul meu de la etajul 2 are doar o problema la genunchi – s-a operat, dar merge pe picioarele lui, bea, face sex, urca fara probleme pina la etajul II – si are pensie de boala. la patruzeci si ceva de ani.

    • George Hari Popescu Autor articol

      Mătușa are 52 de ani, a fost în fața a zeci de comisii și culmea, Down-ul e tot în ea! Așteptăm NASA să o expertizeze, ca să scăpăm de stigmat.

  • Alex Boiciuc

    Asta e încă o dovadă a sistemului nostru infect în care trebuie să ai mereu lângă tine cea mai bună prietenă a românului, Şpăguţa, ca să poţi beneficia de normalitate.

    Şi în familia mea am avut parte recent de ceva asemănător.

  • Diana Zagrean

    George, dragul meu…nici mie nu imi trece al naibii diabet de vreo 20 de ani si tot anual ma cheama. Trebuie sa mentionez ca nici gradul 1 nu am cum sa iau daca mi se inrautateste situatia, deci nici asta nu e, nu e statul marinimos si grijuliu fata de mine. Dar eu sunt bine, pana una alta ma pot duce pe picioare sa stau pe la cozi si cel putin pana una, alta, inca mai vad sa citesc scrisorile lor. Din pacate stiu de un caz al unei femei cu cancer pe care au insistat sa o aduca pe brate, ca trebuiau sa o vada in persoana. Si nu, nu s-au gandit ca ar fi frumos sa-i duca niste flori la spital si sa o viziteze cand facea chimio. Romania, ce vrei? Culmea stii ce e? Eram o data la comisie (la coada aia de cel putin 3 ore) si a venit un nene cu un baiat gras, care molfaia ciocolata. Baiat din ala cu ceafa groasa, palarie cu boruri largi si pantofi foarte ascutiti la bot…au intrat peste noi toti si au plecat repede acasa cu “hartia” in Q7-ele lor…da, acasa la minarete si lei din bronz. Tot Romania…

  • Alina

    Da, si eu am diabet si la fel, ma cheama in fiecare an la comisie, sa verifice daca nu cumva m-am vindecat, ca poate am baut intre timp apa de la Izvorul Tamaduirii si n-am declarat-o.

  • Elena eS

    Stiu si eu cazuri asemanatoare, in care un om cu mana amputata este chemat la comisie sa nu cumva sa ii fi crescut peste an alta…sau poate doua, trei? Sistemul medical din Romania este ca o tumoare…

  • Ioana

    Da, cunosc situatia.

    Tatal meu a fost cardiac, pensionat pe caz de boala de pe la 42-43 de ani, dupa ce a fost diagnosticat. Mama sufera de astm de la 21 de ani si, asemeni tatalui, s-a pensionat destul de devreme, cand boala a inceput sa scape de sub control.

    Experienta cu comisia era valabila si pentru ei, aproape in fiecare an (sau nu mai retin exact la ce interval se efectuau aceste comisii), ca si cum ar fi fost posibila vindecarea bolii de inima a tatei sau a astmului mamei… Asa e la noi.

  • vienela

    Mama mea este paralizata de patru ani, dupa un AVC(am si scris un articol despre asta). Am incercat sa-i scoatem un certificat de handicap, sa-i facem acte pentru un insotitor, dar ne-am izbit de o birocratie care iti taie toata pofta de a mai insista. Comisia venita acasa a decis ca nu are nevoie de insotitor, desi ea nu s-a mai ridicat din pat de 4 ani. Noi o ridicam in fund, o spalam, ii dam sa manance.