Filmul nordic și Festivalul Filmului European


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 3 min)

De cîte ori am avut curajul în viață să facem ceva împotriva convingerilor noastre? Dar ne-am dat seama vreodată că acele convingeri ne sunt de fapt induse, că de fapt le consideram greșite dar le-am adoptat prin mimetism? Teppo din filmul „Inimă de leu (Leijonasydän)“ (Finlanda, 2013) trece printr-un proces dureros de schimbare. Este neo-nazist și crede că luptă pentru țara sa, dar de fapt duce lupta cu un dușman invizibil, pentru că țara nu este amenințată de nimeni, iar el este amenințat doar de el însuși. Fiul mulatru al unei femei de care se îndrăgostește îl face să deschidă ochii.

   

Filmul are un ritm nordic. Un motiv pentru care îmi plac filmele europene este că nu le pasă de timpul nostru, ci numai de al lor. Își spun povestea pe îndelete, fără clișee evidente, cu personaje remarcabile și ne promit că nu le vom uita după ce am terminat de vizionat. Dacă în general îmi plac filmele nordice pentru atmosferă și peisaje, „Inimă de leu“ mi-a plăcut pentru că m-a ținut încordat, nu mi-a dat indicii clare privind direcția pe care urma să o ia povestea și m-a lăsat cu gîndurile întortocheate.

Două mici regrete am despre acest film:

  • că povestea despre fosta iubită a lui Teppo este doar schițată în cîteva vorbe ale acestuia
  • că Sari a fost îndepărtată o mare parte din film, cînd a fost internată în spital (și a fost vizitată doar o dată de Teppo și de fiul ei)

Transformarea lui Teppo dintr-un adept al comportamentului aberant numit neo-nazism într-o persoană bună, capabilă de iubire, este pecetluită prin încercarea de a rade tatuajul cu leul de pe pieptul lui, cu ajutorul unui flex, de către gașca lui de rași pe cap. Totuși, mi s-a părut că această transformare a fost cam rapidă și că șocul adaptării lui Teppo a fost cam brusc. Dar rămîne un film emoționant, serios și înduioșător.

Harri, fratele lui Teppo, este un personaj complex, contrar aparențelor. Chiar dacă sfîrșitul are componente tragice, este un sfîrșit fericit și Harri ajută la acest deznodămînt. Este greu să povestesc despre acest film fără să dezvălui din tramă, așa că singura voastră scăpare este să mergeți să-l vedeți în cadrul Festivalului Filmului European, care se va desfășura între 7 și 31 mai, în București, Craiova, Iași, Tîrgu Mureș, Hunedoara. Este un film finlandez de excepție, în care dragostea și ura se împletesc într-un mod bizar.

Alte filme nordice la FFE:

Festivalul se desfășoară astfel:

  • București: 7-14 mai
  • Craiova: 15-17 mai
  • Iași: 22-24 mai
  • Tîrgu Mureș: 22-24 mai
  • Hunedoara 29-31 mai

Programul pe orașe și cinematografe este pe site-ul oficial și mai găsiți detalii pe pagina de Facebook. În afară de proiecții, mai sunt organizate ateliere de animație pentru copii, critică de film, educație cinematografică. Accesul la proiecții și evenimente este GRATUIT.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.