În filmul “Michael Jackson: Searching for Neverland”, povestea este spusă de Bill Whitfield și Javon Beard, cele două gărzi de corp. Însă filmul nu ajunge la nuanțe, ritmul este parcă prea alert, iar acel Michael din film (Navi) nu are toate variațiile personalității cîntărețului.
Pelicula este o “aducere în prezent a istoriei”. Ea vorbește despre masacrarea evreilor de la Odessa, din octombrie 1941, un episod uitat de mulți, ca multe alte gesturi abominabile făcute de armata română comandată de mareșalul fascist Ion Antonescu. Iar acesta este unul din meritele filmului: faptul că ne arată o parte din evenimentele de atunci, sub pretextul producției unei reconstituiri, în regia tinerei Mariana Marin (Ioana Iacob).
Ca om ce sunt, am apreciat aerul retro al poveștii, decorului și personajelor. M-am bucurat să văd că Alex avea acasă un telefon vintage cu fir, că asculta muzică la pick-up și că se bucura de mobila liniștitoare din apartament.
A fost impresionant numărul membrilor echipei care au urcat pe scenă după proiecție, la invitația regizorului-scenarist și a fost un semn frumos al aprecierii muncii acestora.
