CARTE Revoluția blockchain – Don Tapscott, Alex Tapscott


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 14 min)

Discuția despre bitcoin (BTC) se întețește online, în afara bulelor noastre informative, doar în două situații: cînd crește foarte mult rata de schimb față de dolarul american și cînd guvernatorul Băncii Naționale a României sau nu știu ce alt hot shot de la o bursă internațională avertizează că este “doar un balon de săpun”. Atunci cînd găsesc ceva în “presa online” despre asta, urmăresc dacă este citată și altă parte decît o instituție financiară de tip bancă/agenție de asigurări/fond de investiții și dacă se menționează măcar vag că BTC este doar una din multiplele aplicații ale protocolului blockchain. Cînd citesc despre asta pe blog-uri, parcă am speranțe că unii înțeleg mult mai bine fenomenul, chiar dacă sunt sceptici acum.

Și iată meritul cărții “Revoluția blockchain” de Don și Alex Tapscott: ea pornește de la BTC pentru a-ți atrage atenția, dar ajunge la a-ți povesti despre modul în care protocolul (unii îi spun “tehnologia”) blockchain se va putea aplica în viitor cam la orice domeniu al vieții umane, care implică o anumită colaborare, un nivel de încredere și un sistem de recompense.

O introducere stufoasă despre blockchain

Mă așteptam să aflu mari secrete și sfaturi exclusive despre investițiile în bitcoin, dar mi-am dat seama că și eu sunt încă dominat de unele stereotipuri legate de această inovație. Mă gîndeam că poate așa s-or fi simțit pionierii Internetului, care știau, practicau sau dețineau doar o parte din unelte sau informații, fără să vadă întregul tablou.

Autorii cărții (tată și fiu) sunt convinși că blockchain-ul va dura și că se va extinde dincolo de criptomonede: la modul în care obiectele din Internet of Things (IoT) interacționează, comunică și plătesc sau acționează în mod autonom, la automobilele autonome care vor putea lua decizii singure și-și vor putea executa contabilitatea la fel de autonom pe cît vor putea duce un om la destinație ș.a.m.d.

Volumul este o introducere în domeniu, este o carte indicată mai ales celor care acum cochetează cu 0,0001 și ceva bitcoini, care sunt curioși să înțeleagă de ce cîteva milioane de oameni fac tranzacții cu o monedă ce nu poate fi văzută. Pentru că ăsta este un alt lucru important care trebuie înțeles: BTC nu există fizic și nici digital nu poate fi conceput atît de ușor. Practic, această monedă virtuală este intersecția dintre unele tranzacții care se fac în rețea între persoane, iar aceste intersecții generează unele probleme matematice care trebuie rezolvate de către mineri, adică oameni care dețin aparatură cu putere de calcul foarte mare și care-și permit să plătească un consum de curent foarte mare.

În carte, sunt două locuri în care vei găsi explicații destul de prozaice despre modul în care funcționează BTC și blockchain-ul în general și, de ce să nu recunosc, chiar asta căutam, pentru că m-am străduit, în sinea mea, de mai multe ori, să-mi emit o explicație cît mai simplă.

Progres remarcabil: Satoshi s-a folosit de o rețea distribuită peer-to-peer deja existentă și de un pic de criptografie inteligentă pentru a crea un mecanism de consens care să poată soluționa problema dublei cheltuieli la fel de bine dacă nu chiar mai bine decât un terț de încredere. În blockchain-ul bitcoin, rețeaua marchează temporal prima tranzacție în care utilizatorul cheltuiește o anumită monedă și refuză cheltuielile ulterioare ale monedei, eliminând astfel dubla cheltuire. Participanții la rețea care conduc noduri bitcoin complete operaționale – și care poartă numele de mineri – strâng la un loc tranzacțiile recente, le organizează sub forma unui bloc de date și repetă procesul la fiecare 10 minute. Fiecare bloc trebuie să facă trimitere la blocul anterior pentru a fi valid. Protocoalele includ și o metodă pentru revendicarea spațiului de pe hard, astfel încât toate nodurile să poată înmagazina în mod eficient tot blockchainul. În ultimul rând, blockchainul este public. Oricine poate să vadă efectuarea tranzacțiilor. Nimeni nu poate să ascundă o tranzacție și aceasta face bitcoinul mai ușor de urmărit decât banii.

Don și-a deschis aplicația pentru portofelul de bitcoini. A utilizat-o pentru a crea un mesaj ce specifica numărul de bitcoini reprezentând prețul de achiziție al piesei, a selectat cheia publică a site-ului Artlery ca destinatar al bitcoinilor respectivi și a utilizat cheia privată pentru semnarea sau autentificarea mesajului. Don a verificat de două ori toate cîmpurile pentru că, spre deosebire de metodele tradiționale de plată, nu există niciun mijloc de a anula această tranzacție în bitcoin. Apoi, nu a transmis mesajul băncii sale canadiene, ci întregii rețele de computere care susțin tot blockchainul bitcoin.
Unele persoane numesc aceste computere noduri, unde câteva noduri își donează puterea de calcul pentru rezolvarea problemei de matematică asociate creării unui bloc. Comunitatea bitcoin le numește mineri, iar efortul lor de a rezolva problema – minerit, ca mineritul pentru aur. Este o analogie ciudată deoarece invocă imagini ale unor experți al căror talent putea să le confere un avantaj competitiv față de începători. Dar nu e așa. Toți minerii lasă softul să funcționeze ca un fel de program util în fundal, iar softul este cel care face toate calculele. Minerii serioși își configurează computerele pentru a-și optimiza puterea de procesare, pentru a minimiza consumul de energie și pentru a valorifica viteza ridicată a conexiunii din rețea. În afară de asta, nu este necesară niciun fel de competență umană și nu este tolerată nicio imixtiune umană.

Am apreciat faptul că volumul are un spirit vizionar foarte puternic. Poate se datorează optimismului autorilor, faptului că această carte este rezultatul unui proiect de cercetare care a durat cîteva luni sau unui alt simplu fapt că orice inovație fascinează, mai ales în etapa inițială. Astfel, nu m-am mirat deloc și chiar cred în ideea că blockchain-ul este cheia administrării, în viitor, a identității personale, ca alternativă (și în final, de ce nu) sau ca înlocuitor al documentelor fizice de identitate și al procedurilor online de identificare și de dovedire a prestigiului personal.

Gîndiți-vă: de fiecare dată, la orice interacțiune cu statul (în țările democratice, cel puțin) sau cu instituțiile financiare, trebuie să dovedim că noi suntem aceia care cer acel lucru și că suntem îndreptățiți să-l cerem, pe baza unor fapte din trecutul nostru. De ce trebuie, de fapt, să arăt tot timpul că eu sunt cel numit XYZ, care vrea să acceadă la serviciul N1 sau N2? Blockchain-ul îți va permite să ai controlul identității personale și, la fiecare interacțiune cu statul sau cu o altă instituție, vei putea selecta anumite date relevante care să demonstreze că ai acces la un produs sau serviciu, fără să mai fii nevoit să oferi informații personale care trec dincolo de scopul justificat al cererii.

Iată cele 7 principii ale blockchain-ului, identificate în carte:

  1. Integritatea (încrederea unul într-altul, în rețea);
  2. Puterea distribuită (toți contribuie la muncă și rezultatele bune sunt recompensate – vezi mineritul de bitcoini);
  3. Valoarea ca stimulent (avem cu toții grijă de un bun comun);
  4. Securitatea (avem chei publice și private și orice facem în rețea este vizibil și verificabil de toți ceilalți);
  5. Confidențialitatea (există tranzacții unice, care se pot vedea în rețea, dar nu le putem lega de anumite persoane);
  6. Drepturile conservate (contractele inteligente ne fac beneficiari ai unor drepturi);
  7. Incluziunea (este o formă de capitalism distribuit; “tezaurul” aparține tuturor, nu numai unui grup mic de bogați).

Autorii cărții au identificat însă și unele probleme de implementare ale tehnologiei blockchain:

  1. Tehnologia este complexă (de fapt, poate nu chiar complexă, dar necesită acces la Internet la nivel global și chiar un debit destul de mare al traficului – mai ales dacă vrei să-ți administrezi propriul portofel de criptomonede);
  2. Este nevoie de educație (este nevoie de smartphone-uri, ca instrumente facile ale blockchain-ului și de un pic de training legat de modul lor de funcționare);
  3. Corupția (ca în orice domeniu, protocolul blockchain poate fi folosit și în scopuri malefice).

Ancorare în prezent

Mi-a plăcut că acest volum vine cu o mulțime de exemple de aplicații, start-up-uri, cu studii de caz, cu mici portrete ale celor mai influenți oameni din acest domenii, cu aluzii culturale, istorice, politice și geografice. Este o carte optimistă, cum ziceam, dar și pragmatică: după fiecare efuziune privind viitorul blockchain-ului, vine un duș rece cu avertismente, sfaturi privind investițiile în criptomonede și scenarii de tip “și dacă…”.

Cu alte cuvinte, autorii identifică și unele motive pentru care tehnologia blockchain NU ar funcționa:

  1. Tehnlogia nu este pregătită să absoarbă utilizatori needucați. Adică, citește un pic despre cum funcționează, înainte să cumperi BTC de la unul din exchange-urile online, pentru că apoi orice faci se reflectă în rețea;
  2. Se consumă foarte multă energie electrică. Dar nu mai multă decît este necesară pentru funcționarea, întreținerea și upgradarea băncilor, ATM-urilor, POS-urilor etc.;
  3. Guvernele vor deforma protocolul și vor încerca să impună legislație specifică. Însă ăsta nu este un motiv de îngrijorare, din moment ce guvernele tind să facă asta cu orice inovație care amenință establishment-ul;
  4. Companiile financiare vor încerca să uzurpeze criptomonedele, pentru că ele amenință modelul lor de business. Din fericire, există și bănci și procesatori de plată care deja încearcă să profite și să încurajeze acest nou mod de schimb comercial (Mobilpay în România acceptă BTC);
  5. Stimulentele actuale nu sunt adecvate. Să ținem cont de faptul că BTC este limitat la 21 de milioane de unități și deja am ajuns la 16 milioane în rețea, deci, cu cît vor fi mai puține monede virtuale pe piață, cu atît vor crește comisioanele;
  6. Dispar unele job-uri de pe piață. Păi nu prea vom mai avea nevoie de agenți la exchange-uri și de funcționari la bănci, nu-i așa?;
  7. Protocolul este pe alocuri deja învechit. Dar rescrierea/reformarea lui va dura și va fi un proces meticulos;
  8. Agenții autonomi din IoT ne pot pune probleme. Obiectele înzestrate cu un pic de inteligență artificială pot avea uneori unele erori, deși, în marea parte a timpului, își vor face treaba fără putință de reproș;
  9. Big Brother va încerca să ne supravegheze. Deja unele servicii de informații internaționale sunt interesate de BTC, de blockchain și de modul în care protcoalele inovatoare pot fi vehicul de ilegalități transfrontaliere;
  10. Legat de punctul de mai sus, este posibil ca rețeaua să fie folosită de infractori. Dar tehnologia în sine nu este malefică, blockchain-ul nu are un cuțit ascuns la spate, de oameni depinde modul în care ei folosesc ceea ce inventează sau descoperă.

Recomand cartea “Revoluția blockchain” de Don și Alex Tapscott tuturor celor care au investit în BTC încă de prin 2013, cînd moneda era o ciudățenie digitală exclusivă, dar și celor care acum urmăresc evoluția acestei criptomonede și care vor să meargă un pic mai departe, pînă la modul în care funcționează blockchain-ul și felul în care acest protocol ne poate ajuta în viitor să avem o viață mai simplă și mai transparentă.

BONUS: Iată magazinele online din România care acceptă plăți în bitcoini (am testat pînă acum Evomag, PCGarage și Kartela, fără probleme).

“Revoluția blockchain” de Don Tapscott, Alex Tapscott, 2017, Editura Act și Politon, 480 de pagini.


Cumpărați cartea de la:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.