NOULIMBA Top 7 al sintagmelor eliptice aberante 1

(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 5 min)

Ca profet al blocului meu și cel mai fin observator din parcarea goală, acum cîțiva ani insistam asupra faptului că limba română va cunoaște tot mai multe contracții, prescurtări, abrevieri și elipse. Cînd predam, îi înnebuneam pe studenți cu insistențele mele asupra acestui lucru și încercam să-i conving să reziste acestui fenomen, spre beneficiul unei scriituri jurnalistice frumoase și bogate în sensuri.

Exprimările eliptice sunt utile pentru că pierdem mai puțin timp cînd ne exprimăm. Dar oare pierdem este un cuvînt adecvat cînd este vorba despre limba maternă? Oricum, un principiu încă există: dacă scurtăm pînă la limita la care nu ne mai înțelegem, n-am ajutat limba, ci am schilodit-o. Folosesc uneori mersi în loc de mulțumesc, loc pentru locație ș.a., pentru că sunt cuvinte mai scurte. În jurnalismul informativ însă, trebuie să ne preocupe mai ales acuratețea informațiilor și proprietatea termenilor.

Iată un top 7 al unor elipse pe care le aud sau le citesc aproape zilnic la radio, la TV sau în presa online:

1. „Societate”…

… în loc de „societate comercială”. Aproape orice om poate înființa o societate comercială, dar să înființezi o societate și mai ales una modernă cere ceva mai mult efort și e nevoie de mai mult de un om. Aberația devine extremă cînd este vorba despre vreun politician care a făcut evaziune fiscală sau vreun condamnat la închisoare. Cum sună „Gigi Becali înființase o societate prin care rula banii primiți de la Xulescu?”.

2. „Înalta Curte”…

… în loc de „Înalta Curte de Casație și Justiție”. N-avem ce face, numele instituției e lung, dar ăsta e el! „Înalta Curte” mă duce cu gîndul la istoria noastră, la vremea cînd de la Înalta Poartă Otomană veneau ordine pentru voievozii români sau anunțuri privind biruri noi. Propun să se folosească în text mai întîi numele întreg și apoi „instituția”.

3. „Serviciile”…

… în loc de „serviciile secrete”. Există servicii de tot felul, de la cele de cafea sau ceai pînă la cele sexuale. Uneori, elipsa este folosită în aceeași frază cu aberația „pe surse”, pentru a sugera faptul că informațiile respective au venit pe căi neoficiale. Pur și simplu, nu se înțelege despre ce servicii este vorba, dacă nu apare adjectivul „secrete”. Să fie cele de salubritate?

4. „Cai”…

… în loc de „cai-putere”. Calul-putere este o unitate de măsură și cratima sugerează faptul că nu se pot folosi cele două cuvinte decît împreună. Este un fel de kilowatt-oră. În plus, de aia îți iei mașină, ca să scapi de cai și să ai mai multă putere, deci de ce să nu folosești expresia în mod corect?

5. „Conducătorii”…

… în loc de „conducătorii auto”. Eu aș folosi „șoferi” pentru că este mult mai scurt și mai explicit. Uneori însă jurnaliștii tind să preia limba de lemn a polițiștilor. Ceea ce nu ar fi un lucru rău, dacă s-ar folosi sintagma întreagă. Conducători mediocri tot are România, dar conducători auto buni mai rar…

6. „Mijloace”…

… în loc de „mijloace de transport”. Și mijloacele pot fi de mai multe feluri, ca serviciile: pot fi folosite cu sensul de „instrumente”, pot fi mijloace de plată ș.am.d. Dar cînd este vorba de transport, e musai să fie folosite ambele cuvinte. Ce te faci însă cînd se lungește expresia și ai de scris sau de zis „mijloacele alternative de transport”? Ay, ay, ay, numai jurnalist radio-TV să nu fii atunci!

7. „Flagrant”…

… în loc de „flagrant delict”. Iată aici o elipsă istorică, a apărut probabil prin anii ’90 în România. Iarăși zic, flagrante pot fi multe lucruri: prostia, frumusețea sau urîțenia, hainele neasortate etc. Dar cînd omul e prins asupra faptei ilegale, hai să folosim ambele cuvinte, ca să nu dăm de belele!

Ați sesizat și voi astfel de elipse în presă sau prin jur? Dacă vă pasionează, testați-vă puțin cunoștințele de limba română rezolvînd subiectele date anul trecut la admiterea de la FJSC!

Foto deschidere © Timurd | Dreamstime.com – Nippers Cutting Wire Photo