Amintiri din comunism: Bilete la cinema pe sub mînă 7


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 3 min)

În Buzău nu mai există nici un cinematograf funcțional. Tocmai au fost Zilele Filmului Românesc (cu ocazia cărora am trimis-o pe mama la Poziția copilului) și organizatorii au suplimentat proiecțiile la unele dintre filme, datorită cererii mari de bilete (intrarea a fost gratuită). Spectacolele au avut loc în sala mare a Consiliului Județean, singura de capacitate medie din oraș.

În Buzău nu mai există nici un cinematograf funcțional. Cum era cu cererea și oferta?

Bilete pe sub mînă

Asta mi-a declanșat amintirile despre filmele pe care le-am văzut la Cinema Dacia, cînd eram mic. Era foarte greu atunci să obții bilete, era pur și simplu bătaie la casele de bilete. Parcă nici nu se vindeau în avans și, cu cîteva ore înaintea începerii spectacolelor, oamenii se postau la cozi în fața caselor de bilete. Celebrele cozi comuniste…

Pe vremea aia, orice conversație amicală se termina prin: „Și nu cunoști pe cineva la…” Noi aveam noroc, cunoșteam pe cineva care lucra la Româniafilm (sau cum se numea atunci instituția de stat care administra cinematografele). Era proiecționist sau cam așa ceva. Vă dați seama că era mereu asaltat de rugăminți din partea rudelor, înaintea vreunui film românesc important ce urma să intre în cinematografe…

Așteptam cu nerbăbdare verdictul: a făcut sau nu rost de bilete? Și de obicei făcea rost. Ne pregăteam să ieșim cu mult timp înainte. O mințeam pe soră-mea că părinții mă duc la doctor, pentru ca ea să stea acasă cu bunica. La un moment dat, s-a prins.

Ajungeam la intrarea în sală cu greu. Plasatoarele abia pridideau să rupă biletele. În sală, haos, nu se respectau locurile de multe ori, certuri, înjurături.

Evident, biletele „pe pile” nu erau cele mai bune, erau de obicei pe rîndurile din față. A fost traumatizant să văd Păcală chiar din rîndul 1, cu un sunet îngrozitor de tare și o imagine cît blocul de mare.

În timpul filmului, spectatorii jucau în propriul film: comentarii, chiuituri, onomatopee… Într-un fel, mă bucuram că se termina.

De a doua zi, începea repovestirea filmului. La școală și în fața blocului, eram liderul de opinie al copiilor din generația cu cheia la gît, le povesteam filmul încercînd să condimentez narațiunea prin gesturi și sunete. Ei nu prinseseră bilete pe sub mînă, eu da!

Foto: Campus Buzău

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

7 gânduri despre “Amintiri din comunism: Bilete la cinema pe sub mînă

  • gadjodillo

    Pînă şi la Zărneşti erau două săli. Se numeau case de cultură, dar dădeau filme mai des decît făceau orice alt tip de cultură.
    Am povestit o amintire despre ‘sala’ (aşa îi spuneam noi, ‘la Sală’) şi o ‘selecţie’ pentru Cîntarea României pentru un proiect, Cărţi, muzici, filme în comunism. Aminteam acolo de scaunele tapiţate – enfin, nu erau în cea mai bună stare, dar… Despre cortinele de catifea groasă, galben-muştar, de la fiecare din cele 9 intrări (sau 7, erau cîteva laterale şi una în fundul sălii, spre intrarea principală). Despre firidele cu oglindă şi calorifer, tot laterale… Despre cozile de la intrare, de cînd erau filme.
    Şi nu pot să nu-mi amintesc sentimentul eretic pe care l-am avut recent cînd am fost în sala Epika de la un mall şi mi-am dat seama că reticenţa mea legată de mall-uri e, mai degrabă, o prejudecată.

    • George Hari Popescu Autor articol

      Păi da, la Bz erau trei cinematografe și o casă de cultură.

      Cît despre arhitectură, decorațiuni interioare și atmosferă, se vede treaba că sunt cam aceleași sentimente… :)

  • Iulian

    Cinema Dacia stiu ca a fost modernizat acum ceva timp si chiar am fost la un film in perioada aia. Am ramas placut impresionat. De 2 ani, insa, s-au tras obloanele si primaria se chinuie sa-l ia de la Regia Autonoma de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor, cei responsabili cu cinema-urile prin toata tara.

    Ar fi bine sa-l ia. Preluarea patinoarului si a bazinului au picat bine pentru buzoieni, elevii se duc chiar gratuit sau pe niste bilete pe care le primesc la scoala lunar. :-)

    • George Hari Popescu Autor articol

      Planul era să-l ia în luna mai și să-l renoveze rapid, încît să mai prindă ceva proiecții în vară.