Admiterea 2013 la FJSC >>> Dragi candidați, dați-mi speranță! 21


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 8 min)

Mă gîndesc cu jind la anumite generații de studenți, pe vremea cînd mergeam cu mare plăcere la facultate. În drum spre Leu, le anticipam în minte privirile, încruntările, întrebările și ideile. Era viață pe timpuri, studenții din anul I erau gălăgioși și dinamici, contestau și completau, cereau mai mult.

Un bun student în anul I la Jurnalism se construiește dintr-un bun candidat la admitere. Există prejudecata conform căreia studentul se prezintă tabula rasa la examenul de admitere, nimerește o notă care-i oferă un loc în sala de curs și apoi se pune pe așteptat. Spre deosebire de învățămîntul preuniversitar, facultatea este o perioadă de învățare activă. Este momentul în care un licean dezorientat primește o mulțime de noțiuni noi din care cerne ce consideră folositor. Acest proces duce la o anumită maturizare intelectuală și în cadrul lui se formează primele idei solide despre carieră.

Moștenirea candidatului la admiterea FJSC

Ce nu oferă facultatea sunt lucrurile cu care se presupune că un candidat vine din învățămîntul preuniversitar:

  • limba română
  • cultura generală
  • obiceiurile de consum raționale
  • abilitățile de socializare și comunicare
  • orientarea în spațiu
  • bunul simț
  • politețea
  • cumpătarea
  • modestia

Știu ce veți spune: unele dintre aceste lucruri nu se învață la școală, ci în familie. Eu pun familia tot în categoria școlii, este prima treaptă înainte de grădiniță și apoi familia merge împreună cu elevul pe drumul acumulării de cunoștințe.

Portretul robot al candidatului ideal

Am în minte un portret al candidatului ideal la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. În conturarea lui, mă bazez pe experiența mea de viață și profesională, pe interacțiunile multiple cu o mulțime de generații de studenți, pe lecturi și comunicare cu absolvenți.

În mintea mea, candidatul ideal la FJSC:

Știe foarte bine limba română. Este fundamental. De aici vine inteligența, tot de aici se dezvoltă creativitatea, iar personalitatea tînărului este determinată profund de cunoașterea limbii materne. Numai vorbind și scriind bine în limba română te faci înțeles, faci conexiuni rapide între noțiuni învățate, socializezi constructiv, exprimi adecvat emoții. Un acuzativ corect cu „care”, un număr corect de „i”-uri, pronunțarea corectă a lui „exercițiu”, cunoașterea diferenței dintre „promovare” și „promovabilitate”, iată lucruri care ung la inimă.

Are o valiză enormă de lecturi. A citit cel puțin o dată toate operele literare obligatorii din școală, dar a și explorat singur și a citit sute de cărți în vacanțe, seara înainte de culcare, în tranzit spre școală. Lecturile îți dezvoltă vocabularul, te fac mai sensibil, te ajută să înțelegi pe ce lume trăiești, îți oferă mii de subiecte de conversație, te îndeamnă să creezi, te fac să rîzi la glume subtile, îți ghidează viața, te maturizează.

Este curios și vrea să afle mereu ceva nou. Candidatul acesta ideal pune întrebări pînă primește răspunsuri, deschide larg ușile abia crăpate, își notează ceea ce observă în jur, vrea să exploreze lucruri noi. Pentru un viitor jurnalist, spiritul de observație și curiozitatea sunt instrumente esențiale pentru a găsi subiecte bune și pentru a aborda în mod original articolele. Pentru un PR-ist, asta îl va face să gîndească moduri noi de construire a campaniilor și-l va duce spre persoanele cele mai adecvate în comunicarea unui brand. Pentru un publicitarist, acest spirit înseamnă minte ageră și ieșire din pătrățelul conformismului.

Consumă presa în mod critic. Nu este ca și cum ai cere unui candidat la Medicină să știe cum să opereze un pacient de apendicită. Presa este o componentă esențială a societății moderne. Candidatul ideal din mintea mea citește zilnic presă scrisă sau online, se uită la TV și ascultă la radio ori de cîte ori are ocazia. Critică în minte greșelile de limbă pe care le întîlnește, își pune întrebări despre modurile diferite de abordare de către ziare ale aceluiași subiect, înțelege cum funcționează manipularea prin presă, face diferența dintre informare și senzațional.

Nu acceptă informații premestecate. Acest candidat ideal nu va lua de bun orice lucru aude. Va trece prin filtrul propriei conștiințe și va încerca să verifice ceea ce-i spune profesorul, colegul, omul de la ghișeu, președintele țării, mama sau tata. Candidatul acesta este un om conștient că în ziua de azi suntem bombardați de informații contradictorii și va încerca să-și formeze un sistem de valori care să-l ghideze de fiecare dată cînd cineva îi spune că are sau nu voie să facă un lucru, că legea spune un lucru sau altul, că viitorul va fi așa sau așa.

Scrie și va continua să o facă în facultate. Nu știu cum să o zic altfel decît simplu: așa cum tîmplarul lucrează cu lemnul și fierarul cu metalul, jurnalistul (mă rog, comunicatorul) lucrează cu scrisul. Nu poți învăța să dansezi dacă nu dansezi zilnic. Nu poți pune în profil pe Facebook că ești fan al „writing”-ului dacă nu scrii. Scrie pe hîrtie, într-un caiet nevăzut de nimeni, scrie în Notes pe Facebook, fă un blog cu parolă, fă orice să nu te vadă lumea dacă asta vrei, dar scrie! La început prost, apoi mai bine, apoi și mai bine și astfel te vei pregăti pentru profesie.

Dar înainte de toate, candidatul ideal la FJSC trebuie să vină la examen cu mintea deschisă, fără prejudecăți. Va lăsa în liceu teoriile care i s-au servit fără încetare, va încerca să se schimbe, va crea un echilibru între învățare și distracție, va dori mereu să-și schimbe țara în care trăiește. Facultatea este o ocazie pentru un tînăr de a se schimba, de a se modifica în funcție de modelul pe care-l are despre el în minte.

Îmi doresc

Îmi doresc în anul I, dar și în anii al II-lea, al III-lea și la masterat, studenți care să mă obosească cu întrebările lor, cu solicitările, cu e-mail-urile, cu temele foarte bune, cu ideile de proiecte extracuriculare.

Aș vrea să fim parteneri de studii la facultate, nu profesori și studenți. Sună banal, dar eu tot cred că putem învăța unii de la alții. Timp de 14 ani am învățat o mulțime de lucruri de la studenții mei (acest blog îmi este mărturie), aș vrea ca noii studenți să nu mă facă să mă opresc acum.

Dragi candidați la FJSC, fiți exigenți cu mine, faceți-mă să fiu mai profesionist!

Foto: Lurdeza (SXC)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

21 gânduri despre “Admiterea 2013 la FJSC >>> Dragi candidați, dați-mi speranță!

  • Georgiana

    La ce bun sa stie viitori studenti diferenta dintre rata de promovabilitate si rata de promovare daca este considerata corecta varianta incorecta?

  • Maria P

    Draga George Hari,

    Sunt perfect de acord cu tine in ceea ce priveste profilul candidatului ideal. Imi pun insa intrebarea ce ofera FJSC-ului unui astfel de tanar student care, sa presupunem de dragul discutiei, indeplineste aceste criterii?

    FJSC-ul este mult departe de facultatea de jurnalism si de comunicare ideala. Este mult sub orice institutie de invatamant europeana mediocra.

    Nu cred ca acei tineri culti si cu picioarele pe pamant nu exista, cred ca pur si simplu ocolesc FJSC-ul. (Si ii apreciez pentru ca sunt cu siguranta mai inteligenti ca mine in luarea acestei decizii!).

    Cred ca studentii si candidatii nepregatiti sunt doar o „reflectie” (cum probabil ar spune unii dintre candidatii de anul acesta) a nivelului acestei facultati.

    O zi placuta!

  • Maria P

    Ma tem ca si acesta este un raspuns.
    Bineinteles ca vrei sa stii cine sunt, sa cauti in „anale”, sa vezi daca inca invat la FJSC? Am absolvit? Sunt o studenta indignata de nota luata la ultimul examen sau o absolventa frustrata? Am (avut) note bune?

    Cunoscandu-te, nu ma asteptam sa raspunzi. Unele lucruri nu se schimba niciodata.

    Si nu-ti face griji, nu ma cunosti cu siguranta. Intre mii si mii de actuali si fosti studenti, sunt doar inca una. :)

    O seara placuta, lasam intrebarile incomode pe alta data!

    • George Hari Popescu Autor articol

      Nu chiar, nu sunt dintre cei care scormonesc, dar asta știi, din moment ce mă știi foarte bine. Uite, eu nu știu ce i-ar oferi facultatea, pentru că nu sunt ea, sunt eu.

      Dar eu:

      – i-aș oferi acelui student o mare parte din timpul meu
      – i-aș răspunde în detaliu la orice întrebare
      – i-aș sugera cărți din domeniile lui de interes
      – l-aș pune să lucreze mai mult decît temele obligatorii
      – l-aș încuraja să meargă la burse pe tot mapamondul
      – l-aș recomanda la un job pentru care e potrivit
      – aș scrie despre el, l-aș promova

      Sunt disperat după un astfel de student. Știi doar, din moment ce mă știi.

  • Maria P

    E nobil sa pui lucrurile astea pe masa, insa tu esti unul din 20, 30 poate? Din experienta mea FJSC-ista am iesit cu un gust tare amar: dupa asteptat o ora si jumatate profesorul pentru a intra in examen si alte dati 30, 40 de minute, dupa vazut profesori care se uita cu jind dupa studente crude intr-un mod deloc discret, invatat „Tehnici de redactare” dupa un manual redactat prost (ironia sortii?), dupa intrat intr-un examen unde subiectul nu are legatura cu biografia data, iar profesorul nici macar nu se oboseste sa vina la examen, trimite asistentul sa fie „linsat” de studenti si crede-ma, multe, multe, multe alte experiente negative.

    Imi este greu sa cred ca aceasta facultate are de oferit prea multe studentilor.
    Ironia este ca mi-am dorit sa fiu jurnalist de la 14 ani. Am fost la aproape toate evenimentele de promovare ale facultatii in vremea cand eram eleva. Ziua in care am aflat ca am fost admisa a fost una dintre cele mai fericite, dar vorba aceea: „Afara-i vopsit gardul…”

    Nu pot spune decat atat: calitatea candidatilor si a studentilor nu va creste cata vreme calitatea educatiei oferite in aceasta institutie nu se va imbunatati.

    Seara buna!

    • George Hari Popescu Autor articol

      Evident, aprecierile tale sunt subiective și nu pot răspunde în numele facultății sau al altor profesori cu zeci de ani de experiență. Eu vorbesc în nume propriu și spun că acel student „ideal” de care vorbeam era studentul normal pe timpuri. Sunt nostalgic tot mai des.

      Tu pictezi un tablou sumbru la adresa facultății, în care eu nu cred. Din această facultate au ieșit jurnaliști care au luat premii, au înființat publicații, fac investigații, au devenit șefi. Ca în orice altă țară europeană, unii nu și-au găsit satisfacția acolo și s-au reorientat.

      Eu sunt bătrîn, cred în tineri, vreau de la ei salvarea.