Avem 3 probleme actuale: reforma copyright-ului în UE, taxa anuală pe domeniile .ro, fake news


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 7 min)

Ieșim în stradă pentru lucruri importante uneori, iar alteori pentru nimicuri. Facem petiții online cu duiumul, dar rar acționăm offline. Ne crucim cînd citim despre un preot gay, dar nu ne doare cînd se adoptă legi europene care vin în contradicție cu însuși modul de funcționare a Internetului sau cu stilul de viață cu care ne obișnuisem.

Iată 3 inițiative/propuneri care ne-au trecut pe lîngă ureche, care se vor aplica și care ne vor afecta, deși modul în care au fost introduse/adoptate este îndoielnic.


1. Reforma copyright-ului în UE

Propunerea de directivă privind reforma copyright-ului în UE a trecut cam prin toate fazele posibile și este pe cale să fie adoptată în această toamnă. Este foarte probabil să nu fi auzit despre această reformă care ne va schimba viața în scurt timp, așa că evidențiez cele mai importante lucruri pe care le va introduce:

Taxa pe link (ancillary copyright). Dacă vei face link spre un site/blog al unei companii media (deci cam spre orice site informativ din lume), va trebui să plătești. Sigur, poate că-ți vor da dreptul să faci link-ul gratis, dar trebuie neapărat să ceri permisiunea și să aștepți răspunsul. Ba chiar există propuneri ca taxa să fie extinsă și la conținutul academic!

Filtrarea conținutului. Platformele multimedia de tip Youtube vor fi nevoite să filtreze conținutul încărcat de utilizator încă de la upload, ca să detecteze dacă e vorba de materiale care încalcă dreptul de autor, înainte de publicare. Pentru asta, platformele trebuie să investească în tehnologia potrivită, iar acest lucru va însemna că platformele independente, care nu au așa de mulți bani, vor dispărea.

Fără primul paragraf. Motoarele de căutare, blog-urile și orice site din UE nu vor mai avea dreptul să arate primul paragraf din articole în paginile cu rezultatele căutării, iar jurnaliștii nu vor mai putea cita. Sigur, se va putea doar pe bani.

Excepții educaționale. Vor fi foarte puține cazuri în care vei putea folosi materiale cu drept de autor în scop educațional. Propunerea de directivă are unele prevederi care limitează foarte mult dreptul profesorilor de a le arăta în clasă elevilor sau studenților o operă de artă, un fragment dintr-o carte, o înregistrare audio-video ș.a.m.d.

Pentru a vedea cum funcționează adoptarea unei legi în UE, iată o prezentare:

Propunerea a trecut prin fazele de consultare la nivel european, la nivel național, a trecut de lamentări și de petiții. Acum s-a ajuns la discutarea amendamentelor și, din cîte am aflat de la Victor Negrescu la dezbaterea organizată de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) și Centrul pentru Jurnalism Independent, directiva va fi adoptată. Cine o va pune în practică și cum? Nu se știe. Se va institui un fel de “poliție a Internetului” în UE, care va urmări dacă eu am făcut pe acest blog link spre un conținut protejat? Nu se știe. Dar tot poți citi despre cum a luptat, de exemplu, ApTI, pentru a face cunoscute intențiile Comisiei Europene și schimbările majore pe care le va aduce reforma.


2. Taxa anuală pe domeniile .ro

Nu zic că n-ar fi bună o taxă pentru deținătorii de domenii .ro, ea există cam pentru orice domeniu din lume. Dar, în schimbul ei, ar trebuie să beneficiem măcar de:

  • transparență din partea dinozaurilor de la ROTLD;
  • un site ROTLD modern și cu securitate viabilă în spate;
  • un sistem de alerte pentru deținătorii de domenii;
  • eradicarea mafiei din ROTLD prin care se vînd domenii pe sub mînă.

Deși nu a fost vorba de o consultare în adevăratul sens al cuvîntului, ROTLD anunță “neoficial” că va exista o taxă de 6 euro pe an și pe domeniu.

Practic, după ce, în ianuarie, MCSI anunța că în iulie va apărea proiectul de lege privind domeniile .ro (vezi calendarul public), în 14 iulie ROTLD vine cu o nouă decizie arbitrară, fundamentată pe un sondaj online. Decizia “oficială” (din care aflăm, printre altele, că “mediul virtual este din ce în ce mai agresiv asupra Internetului”) pomenește de consultare publică, dar ea s-a făcut printr-un formular Google Doc și prin muțenie; cei 900.000 de deținători de domenii nu sunt importanți, nu-i așa?


3. Facebook ne apără de fake news

Treaba cu fake news-ul ar fi fost, “pe vremea mea”, să ne învețe că putem verifica dacă am stins lumina aprinzînd o lumînare. Adică, este atît de evident pentru un om cu scaun la cap și o cultură minimă că unele mizerii prezentate pe FB ca știri sunt false, încît inițiativa lui Facebook de a bloca post-urile de tip “fake news” este ridicolă.

Ca dovadă, au blocat cam tot ce venea de la site-ul de satiră și umor Times New Roman (TNR), pentru că, nu-i așa, sunt știri false! Astfel, puștanii care reprezintă grosul publicului de pe Facebook este ferit de manipulări grosiere precum cele făcute de TNR și-și poate vedea liniștit de știrile despre cîștigurile bănești ale maneliștilor și lenjeria intimă a cîntărețelor :-).

Bogdan Manolea duce mai departe problema asta și spune că, iată, astăzi nu acceptăm cenzura statală, putem ieși în stradă contra ei, dar o acceptăm cu zîmbetul pe buze pe cea privată, mai ales cînd este condusă de compania care ne găzduiește selfie-urile cu bot de rață și pozele cu bebeluși și pisici.

Fake news este o treabă care se va rezolva prin educație, adică o componentă importantă a activității companiei Facebook, în care se laudă că bagă bani și inovează. Pe plaiurile noastre, aruncați o privire la inițiativele pe care le are Mediawise Society în acest domeniu, pentru a-i ajuta pe copii și părinți să navigheze în marea informațională din societatea de azi.


Foto interior: screenshot Vimeo
Foto intro: hragv via Visual Hunt / CC BY-ND

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.