(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 8 min)
În perioada interbelică, Buzăul s-a afirmat ca un centru urban în plină dezvoltare, cu o viață economică, socială și culturală efervescentă, influențată de modernizarea infrastructurii și de reformele din perioada Marii Uniri. Orașul păstra, totodată, un aer provincial, cu tradiții puternice și o elită locală activă, implicată în viața publică prin presă, învățământ și inițiative culturale.
„Parfum de târg interbelic – Viața de zi cu zi a buzoienilor în publicitatea vremii – (1925-1935)” de Cristian Ionescu este o radiografie informativă și, pe alocuri, chiar amuzantă a acestui oraș din acea perioadă înfloritoare a țării, dar și marcată de crize economice.
Tabloul Buzăului interbelic este realizat prin reclamele din acea perioadă, încadrate pe categorii. Autorul a adăugat „informații inedite regăsite în articolele vremii, și nu numai, referitoare la viața mondenă a orașului, la casele de toleranță, dar și cele despre personalitățile care poposeau în Buzău, despre infractori și crime celebre sau despre povestea vulturului Ilie, pasărea care anima străzile orașului după ce fusese adoptată de buzoieni”.
Despre autor
Cristian Ionescu a absolvit Facultatea de Jurnalism a Universității din București și a fost jurnalist în presa locală din Buzău (2003-2021). A devenit redactor-șef la Opinia în 2012 și a fost referent al Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” în perioada 2021 – 2024.
Volumul pornește de la o teză de licență susținută la FJSC și transformată, prin muncă suplimentară, într-o carte de referință. Publicitatea nu este doar un decor al epocii interbelice, ci un martor fidel al mentalităților, un mecanism prin care aflăm ce căutau, ce visau și ce cumpărau buzoienii de atunci.
Partea I tratează contextul economic, cu accent pe efectele Marii Depresiuni asupra micilor întreprinderi locale.
Partea a II-a explorează presa buzoiană în perioada 1925–1935 și mutațiile sociale și profesionale ale gazetăriei.
Partea a III-a, cea mai amplă, este dedicată tipologiilor de reclame.
Toate-s vechi…
Ce m-a surprins din viața Buzăului de atunci este că existau aceleași probleme care sunt și astăzi în unele locuri din țară:
- străzi neiluminate electric sau prost iluminate,
- drumuri neasfaltate,
- lipsa condițiilor de menținere a igienei.
Pe de altă parte, societatea suferea, ca și acum, de corupția politicienilor, rata mare de criminalitate, rasism și xenofobie.
Este însă și mai șocant că unele dintre aceste apucături sunt reflectate în reclame. Astfel, nu puține sunt cele în care negustorii îndeamnă oamenii să cumpere de la ei, români get-beget, nu de la “ceilalți” (minoritățile) care profită de pe urma muncii cinstite a oamenilor.
O a treia observație este că majoritatea reclamelor se adresează celor înstăriți. Într-un fel, este explicabil, pentru că oricum ziarele nu erau cumpărate de oamenii săraci, în mare parte persoane care nu știau să citească și să scrie. Produsele și serviciile promovate sunt diverse, de la mici obiecte de uz casnic și mâncare, la automobile, mașini de scris și utilaje agricole.
Câteva fragmente
“Aparatele de radio nu erau doar foarte scumpe (mai ales cele cu lămpi, iar cele cu galene erau mai ieftine), dar pentru a deține un astfel de aparat aveai nevoie de aprobare și erai obligat să plătești mai multe taxe. Pentru aprobare trebuia să prezinți dovadă de cetăţenie şi vârstă, dovadă de bună conduită în societate. Dacă o primeai, trebuia să plătești o taxă de verificare şi control (150 lei pentru un radioreceptor cu detector de cristal, adică cu galenă, 200 lei pentru un aparat cu până la trei lămpi și 250 lei pentru un aparat cu peste trei lămpi) și, mai apoi, abonamentul propriu-zis (300 lei, 400 lei și respectiv 500 lei). Aparatele de radio puteau fi procurate din ţară şi trebuiau să aibă sigiliul de verificare al Direcției Generale a P.T.T.”
În Buzăul interbelic se găseau prăvăliile cochete şi moderne, destinate oamenilor cu bani, dar și altele deținute de tot felul de speculanți care vindeau marfă proastă, încercând să-și înșele clienții săraci. Lumea bună cumpăra, aşa cum se arată în reclamele vremii, stofe străine aduse de negustorul Ghiță Georgescu „după modele cele noi”, bărbații îşi procurau celebrele pălării Borsalino din fetru sau pălării din paie de la prăvălia lui Costică Dumitrescu, din Piaţa Dacia, în timp ce doamnele treceau pragul Fabricii de Umbreluţe „La Prahoveanu”, pentru a cumpăra o nouă umbreluță de soare, un corset sau o pălărie șic.
Tot în buricul târgului, cei cu dare de mână se opreau pentru un șpriț rece și o șuncă belgiană la prăvălia lui Emil Vermeulen, iar ca desert alegeau înghețata de calitate superioară, casata sau siciliana, pe care o puteau servi la „carton” (cornet) la Cofetăria „M. Constantinescu”.”
“Alţi comercianți buzoieni mergeau și mai departe, apelând la reclame cu mesaje amuzante, care să-i diferențieze de concurență și să convingă cititorii să le treacă pragul prăvăliilor. O asemenea reclamă este cea la unul dintre produsele din gama de cosmetice „SI”. Această reclamă înfățișa un hoț care dă o spargere la locuinţa unei doamne și, găsind la capul patului un borcan cu celebra cremă cosmetică, îl consideră atât de prețios încât nu mai are nevoie să fure altceva din respectiva casă. „UN APAȘ INTRÂND ÎN CASĂ/NU FURĂ BIJUTERII/ Ș’ALTE LUCRURI DE VALOARE/ CI-UN BORCAN DE SEVA «SI»”, este textul amuzant în versuri al reclamei din „Îndrumarea” din 12 aprilie 1925.
Alt text publicitar cu caracter amuzant îi informa pe buzoieni, în „Buzăul economic” din 1 aprilie 1930, că renumita bere de la Depozitul de Bere „Luther” era „recunoscută ca o băutură indispensabilă”, pentru că „îngraşă, răcorește și înveselește”.”
Recomandare
Cartea reușește să ofere nu doar o incursiune vizuală și documentară în trecutul orașului, ci și un cadru de reflecție asupra evoluției sau stagnării unor mentalități care se perpetuează până azi. Stilul autorului e accesibil și pigmentat cu ironii fine, ceea ce transformă lectura într-o călătorie vie și captivantă. De remarcat este modul ingenios în care sunt contextualizate reclamele, transformate din simple instrumente comerciale în mici capsule de memorie culturală. Fiecare anunț, fiecare slogan sau imagine publicitară devine pretext pentru a explora subtilitățile unei epoci aflate la intersecția dintre tradiție și modernitate.
„Parfum de târg interbelic – Viața de zi cu zi a buzoienilor în publicitatea vremii – (1925-1935)” de Cristian Ionescu, 2025, Alias Publishing, 240 pp.