(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)
Mama zice că Titi lucrează mai bine decît unchiul Gigi. Cică e mai meticulos, face curăţenie lună în curte, ştie să pună crengile şi gunoaiele separat, desfundă abia după ce ia bolovanii şi deşeurile din pămînt.
Titi e cunoscut în sat, pentru că e unul dintre ţiganii harnici. Îl iei pe Titi să-ţi facă treabă în curte sau în casă şi, cu 50 de lei (plus mîncare şi ceva băutură), calitatea e garantată.
Pe mine însă mă interesează Titi prin prisma profesiei (sau ocupaţiei, whatever) sale de bază: gropar.
La masă, Titi a povestit:
- cum a săpat gropi mici pentru morţi mari şi a trebuit să le lărgească după aceea, pentru că nu avea dimensiunile exacte ale decedaţilor
- cum a săpat gropi pe ploaie şi pămîntul se surpa pe măsură ce groapa se lărgea, deci trebuia să sape continuu, pînă la sosirea cadavrului cu tot alaiul său bisericesc
- cum a scos oseminte, după 7 ani minimum (c-aşa-i religia monopolistă creştin-ortodoxă la noi) şi a vorbit cu ele
Mie-mi place Titi pentru că a vorbit cu tataia cînd l-a scos din groapă. Nu ştiu dacă a inventat sau a zis pe bune, dar cică s-a asigurat să nu-l audă nimeni. S-a prezentat şi i-a zis: „Bre, nea Ioane, eu te deranjez, Titi!”
Cu contract de muncă, sper!
În fiecare sat este un astfel de nea Titi. Unele sate au chiar mai mulţi…şi intervine legea concurenţei.