Dacă vei citi “Cinema în RSR”, vei afla poveștile multor regizori cunoscuți, precum Lucian Pintilie și Mircea Daneliuc, vei constata că erau în cinema mulți lingăi la acea vreme, că au existat metode de rezistență personale sau colective și că exista o mare inventivitate pentru a strecura “șopârle” în filme.
Avem aici amintiri din copilăria, adolescența și maturitatea autorului, din perioada comunistă, toate evocând câte un aspect sau două pe capitol.
Cartea conține 22 de episoade, ca niște pastile dulci-amari, cu amintiri din toate aspectele vieții de atunci, de la îndatoririle de șoim al patriei și pionier la cozile interminabile la produse alimentare.
O carte bine scrisă din punctul de vedere al limbii române, o radiografie a epocii dictatoriale, realizată cu atenție și o oarecare nostalgie.
Cartea “Frontieriștii. Istoria recentă în mass-media” este rezumatul procesului de documentare al Brîndușei Armanca, pentru documentarul în 3 episoade “Li se spunea frontieriștii” (2019).
Era cît pe ce să spun că a inventa niște texte, fie ele jurnalistice sau literare, și a le publica în presa vremii, ar putea fi considerat azi un gest imoral și lipsit de etică. Dar mi-am adus aminte că trăim acum în epoca știrilor false; din această perspectivă, am putea spune că Morar a fost un vizionar. Titlul de marketing al cărții dovedește asta o dată în plus.
De ce “tinerețe” la plural în titlu? Poate pentru că este vorba despre secvențe disparate, un mozaic al adolescenței lui Daniel. Acesta se maturizează treptat și se va uita înapoi la toate acele întîmplări intense cu un surîs pe chip.
