(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 12 min)
La baza acestei cărți, stă teza de doctorat a autorului, susținută la Facultatea de Istorie, în 2012. Lucrarea de mare anvergură este bine documentată, cu părți analitice și are la bază surse multiple. Informațiile sunt verificate din mai multe surse (după principii jurnalistice) și sunt puse în contextul istoric al Republicii Socialiste România (RSR).
Autorul este un observator obiectiv și încearcă să nu critice calitativ filmele, deși uneori se strecoară câte un adjectiv în fața unui titlu de film sau a unui scenarist sau regizor. Astfel, rezultă o radiografie fidelă a peisajului cinematografic din România, din anii 1940, până în 1989 și un pic după.
M-am întrebat, pe parcursul lecturii, dacă se făceau filme pentru bani, în acea vreme. Ei bine, nu cred că recompensele financiare erau cele mai importante atunci. Într-un regim dictatorial, cu unele supape de libertate până în anii ’80, creatorii precum scenariștii și regizorii voiau să se exprime cât mai personal, să-și lase amprenta în arta cinematografică a acelei Românii.
Pe atunci, scenaristul și compozitorul primeau, pe lângă remunerația de bază, până la 1,5% din totalul încasărilor, iar regizorul se mulțumea cu 15.000 de lei încasați în data premierei. Sergiu Nicolaescu a fost cel care a propus să se înlocuiască remunerația tradițională cu contracte încheiate pentru fiecare film.
Rezistență, șopârle, birocrație
Dacă vei citi „Cinema în RSR”, vei afla poveștile multor regizori cunoscuți, precum Lucian Pintilie și Mircea Daneliuc, vei constata că erau în cinema mulți lingăi la acea vreme, că au existat metode de rezistență personale sau colective și că exista o mare inventivitate pentru a strecura „șopârle” în filme.
Pe de altă parte, am fost surprins să aflu că mai-marii acelor timpuri se credeau cunoscători în ale filmului și, după vizionarea peliculelor de probă, făceau observații de ordin estetic sau chiar interveneau în scenarii și dialoguri. Nicolae Ceaușescu era un mare cinefil, având în vedere că vedea aproape toate filmele autohtone noi, dar rareori își exprima părerile de ordin estetic sau, atunci când o făcea, nu era la fel de vehement ca alții din anturajul lui.
„Americanii îşi prezintă în filme viața lor și, dacă te uiți, până la urmă la toate filmele acestea au un [probabil țel – n.a.] călăuzitor, în fiecare vor să scoată în evidență omul rău, pe borfaş, pe de altă parte scot în evidență oamenii integri. Au o conceptie, indiferent că este văcar. Întotdeauna ai în față un om pozitiv. Scot în evidență omul bun și omul rău. Omul bun este omul legii. Luaţi orice film! Sigur, au și căderi, dar până la urmă el este omul care respectă legea.
N. Ceaușescu, 17 august 1983
[…] La noi n-au nici un scop. Miliția, poliția, este prezentată așa că o urăști. Nici partidul nu este prezentat. Sigur că și activiştii din partid au şi minusuri, dar în general nu sunt prezentați cu o cauză dreaptă, cel care are dreptate. Nu să spui că ai văzut unul care este un măgar! Filmul şi teatrul trebuie să aibă un țel. Trebuie să scoţi ce vrem. Să subliniem rolul conducător, să scoţi pozitiv juste tea liniei partidului şi prin felul cum lucrează activistul de partid.”
Ultimul film pe care Ceaușescu intenționa să-l vadă avea titlul premonitoriu „Ultimul domiciliu cunoscut” (1970). În sala de proiecție din Primăverii, după Revoluție, regizorul Constantin Vaeni și operatorul Gabi Cobasnian au recuperat cutiile cu pelicula „Drumeț în calea lupilor” (1989), care a avut premiera în 1990, ca și celebrul „De ce trag clopotele, Mitică?”.
Chiar și lucrătorii din Securitate erau pasionați de film. Lor le erau rezervate de obicei primele două rânduri la proiecțiile cu premiere. Era o lume în care criticii de film puteau fi membri de partid, milițieni, securiști sau persoane din anturajul dictatorului.
De exemplu, „Drumeț în calea lupilor” a avut o mulțime de vizionări critice. După ce au fost operate vreo 40 de tăieturi, regizorului Constantin Vaeni i s-a cerut să filmeze o scenă la închisoarea Jilava, cu tânărul Nicolae Ceaușescu. Regizorul a filmat intenționat pe lumină proastă și cu sunet precar, pentru ca scena să nu fie inclusă în filmul final, ceea ce s-a și întâmplat.
Bătrâna cinematografie tânără
Cinematografia românească a avut vreo două ocazii să devină una mare în Europa și în lume, lucru care s-a întâmplat abia începând cu „noul val” din anii ’90. Din păcate, aparatul birocratic stufos, închistarea în gândire, planurile pe un an sau doi pentru producțiile de cinema și multe alte elemente au făcut ca creația cinematografică românească să rămână în spațiul mioritic.
Au existat însă excepții, producții de cinema de mare anvergură, care au fost distribuite cu succes în străinătate, co-producții și colaborări ale autorilor și regizorilor români cu studiouri de prestigiu din alte țări. De exemplu, în 1967, Sergiu Nicolaescu începe unele colaborări cu firme din Franța și Republica Federală Germania. Producția „Bătălia pentru Roma” este un succes, avându-l în distribuție și pe Orson Welles.
Este perioada în care studiourile de la Buftea erau apreciate de vizitatorii străini. Aceste studiouri, situate aproape de București, concurau cu Hollywood din SUA și Cinecittà din Italia, prin întindere și dotare cu decoruri și tehnologie pentru imagine, sunet și efecte speciale.
Această carte sistematică este un periplu în istoria cinematografiei românești. Nu este un volum de critică de cinema, deși sunt capitole dedicate unor titluri controversate de la acea vreme.
Am avut bucuria și mulțumirea să găsesc între copertele acestei cărți exemple de filme pe care le-am văzut, filme de propagandă fățișă, filme istorice sau care pur și simplu voiau să ilustreze realitatea societății de la acea vreme. Pe parcurs, am început să realizez lista acestor filme, pe care o reproduc aici, cu promisiunea că o voi completa pe măsură ce aflu despre alte titluri, din alte surse.
Filmele românești din perioada 1940 -1989
1943
• O noapte furtunoasă
1949
• Răsună valea
1951
• În sat la noi
1953
• Nepoții gornistului
1954
• Răsare soarele
1955
• Alarmă în munți
• La mere
• Directorul nostru
1957
• Ora H
• Erupția
• Scurtă istorie
• La moara cu noroc
• Erupția
• Citadela sfărâmată
1958
• Ciulinii Bărăganului
• Bijuterii de familie
1959
• Mingea
• Viața nu iartă
1960
• Secretul cifrului
• Valurile Dunării
1961
• Când primăvara e fierbinte
• Setea
1962
• S-a furat o bombă
• Darclée
• Poveste sentimentală
• Celebrul 702
1963
• Lumina de iulie
• Codin
• Tudor
• Năică (1963 – 1967)
• Lupeni ’29
1964
• Dragoste lungă de o seară
• Casa neterminată
• Un surâs în plină vară
1965
• Serbările galante
• Pădurea spânzuraților
• Neamul Șoimăreștilor
• Camera albă
• Amintiri din copilărie
• Cartierul veseliei
• De-aș fi… Harap Alb
• Gaudeamus igitur
1966
• Steaua fără nume
• Șapte băieți și o ștrengăriță
• Duminică la ora 6
• Șah la rege
• Fantomele se grăbesc
• Vremea zăpezilor
• La porțile pământului
• Haiducii (1966 – 1972)
• Procesul alb
• Tunelul
• Răscoala
• Faust XX
1967
• Zodia fecioarei
• Corigența domnului profesor
• Meandre
• Un film cu o fată fermecătoare
• Ultima noapte a copilăriei
• Diminețile unui băiat cuminte
• Castelanii
• Maiorul și moartea
• Amprenta
1968
• K.O.
• Vin cicliștii
• Zile de vară
• Frumoasele vacanțe
• Columna
• De trei ori București
• Împușcături pe portativ
• Gioconda fără surâs
1969
• Baltagul
• Ion: blestemul pământului, blestemul iubirii
• Apoi s-a născut legenda
1970
• Reconstituirea
• Canarul și viscolul
• Simpaticul domn R.
• Brigada Diverse (1970 – 1971)
• Prea mic pentru un război atât de mare
1971
• Mihai Viteazul
• Mirii anului II
• Facerea lumii
• Asediul
• Serata
1972
• Puterea și adevărul
• Adio, dragă Nela!
• Aventuri la Marea Neagră
• Astă seară dansăm în familie
• Explozia
• Veronica
• Drum în penumbră
• Felix și Otilia
• Bariera
• Atunci i-am condamnat pe toți la moarte
1973
• Șapte zile
• 100 de lei
• Papesa Ioana
• Veronica se întoarce
• Parașutiștii
• Departe de Tipperary
• Pistruiatul
• Nunta de piatră
• Ciprian Porumbescu
• Aventurile lui Babușcă
1974
• Frații Jderi
• Nemuritorii
• Agentul straniu
• Trecătoarele iubiri
• Dincolo de nisipuri
• Capcana
• Agentul
• Porțile albastre ale orașului
• Duhul aurului
• Păcală
1975
• Cursa
• Ștefan cel Mare – Vaslui 1475
• Cantemir
• Muschetarul român
• Filip cel Bun
• Zile fierbinți
• Ilustrate cu flori de câmp
• Toamna bobocilor
• Mastodontul
• Zidul
• Actorul și sălbaticii
• Comedie fantastică
• Hyperion
• Elixirul tinereții
1976
• Mere roșii
• Prin cenușa imperiului
• Operațiunea Monstrul
• Marele singuratic
• Roșcovanul
• Zile fierbinți
• Osânda
• Dincolo de pod
1977
• Buzduganul cu trei peceți
• Pentru patrie
• Cuibul salamandrelor
• Iarba verde de acasă
• Iarna bobocilor
• Rătăcire
• Toate pânzele sus!
• Războiul independenței
1978
• Ediție specială
• Totul pentru fotbal
• Acțiunea „Autobuzul”
• Ecaterina Teodoroiu
• Aurel Vlaicu
• Eu, tu și Ovidiu
• Între oglinzi paralele
1979
• Mihail, câine de circ
• Nea Mărin miliardar
• Vlad Țepeș
• Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu
• Rug și flacără
• Vis de ianuarie
• Clipa
• Un om în loden
• Casa dintre câmpuri
• Falansterul
1980
• Probă de microfon
• La răscrucea marilor furtuni
• Munții în flăcări
• Rețeaua „S”
• O lacrimă de fată
• Vânătoarea de vulpi
• Stop cadru la masă
• Singur printre prieteni
• Duios Anastasia trecea
• Mărgelatu (1980 – 1986)
• Bietul Ioanide
• Mireasa din tren
• Iancu Jianu (1980 – 1981)
• Burebista
• Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu
• Ardelenii…
1981
• Croaziera
• Castelul din Carpați
• Ștefan Luchian
• Saltimbancii
• Lumini și umbre
• Maria Mirabela
• Dumbrava minunată
• Fiul munților
1982
• Secvențe
• Un saltimbanc la Polul Nord
• Angela merge mai departe
• Un echipaj pentru Singapore
• Concurs
• Anul 1848
• Țapinarii
1983
• Faleze de nisip
• Buletin de București
• Ochi de urs
• Întoarcerea din iad
• Comoara
• Baloane de curcubeu
• Acțiunea Zuzuc
• Sfârșitul nopții
1984
• Glissando
• Horea
• Secretul lui Bacchus
• Ringul
• Dreptate în lanțuri
• Galax, omul păpușă
• Imposibila iubire
• Să mori rănit din dragoste de viață
• Un petic de cer
1985
• Căsătorie cu repetiție
• Fapt divers
• Pas în doi
• Adela
• Masca de argint
1986
• Întunecare
• Domnișoara Aurica
• Noi, cei din linia întâi
1987
• Primăvara bobocilor
• Secretul lui Nemesis
• Moromeții
• Pădureanca
• Trenul de aur
1988
• Flăcări pe comori
• Umbrele soarelui
• Iacob
1989
• Mircea
• Un bulgăre de humă
• Secretul armei secrete
• Un proces memorabil
• Coroana de foc
• Noiembrie, ultimul bal
1990
• Drumeț în calea lupilor
• De ce trag clopotele, Mitică?
1992
• Țărmul n-are sfârșit
„Cinema în RSR. Conformism și disidență în industria ceaușistă de filme” de Bogdan Jitea, 2021, Editura Polirom, 458 pp.
Cumpărați cartea de la: