Amintiri din comunism: Labirintul electric 1


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 2 min)

Făceam jocuri și jucării din orice materiale găseam prin casă. În afară de tradiționalul robot din pachete goale de țigări și cornete de hîrtie suflate, mai găseam diverse scheme de realizare a unor gadget-uri complexe. Unul dintre ele a fost labirintul electric.

Era un joc menit să-ți demonstreze cum funcționează conductibilitatea electrică. Labirintul se baza pe o folie de aluminiu, o baterie de 9V, un bec și niște fire.

Dar de unde folie de aluminiu pe vremea lui Ceașcă? Am început o campanie susținută de colectare a staniolului de la puținele batoane și bomboane de ciocolotă pe care puneam mîna. Le nivelam și le păstram într-o carte.

Cînd am strîns destul staniol, m-am pus pe treabă. Am decupat forma labirintului dintr-un carton și am marcat pe spate calea corectă din punctul A în punctul B. Apoi am început să lipesc continuu folia de staniol pe spate. Am acoperit celelalte căi cu folie, în așa fel încît să nu atingă și calea corectă. Am lipit totul pe un alt carton, realizînd astfel un sandviș cu două cartoane și folie la mijloc.

În punctele A și B, am prins fir electric de folie. La un capăt era bateria, la altul un ac de siguranță. Undeva pe circuit am pus becul. Jocul era simplu: porneai de la A, ținînd acul de siguranță pe folie. Cînd erai pe drumul bun, becul rămînea aprins. Dacă se stingea, reveneai în ultimul punct în care era aprins.

Evident, jocul era de jucat de către alții, pentru că eu știam foarte bine traseul corect. Nu mai știu ce s-a întîmplat cu labirintul acela.

Am găsit pe Google Books o cărticică despre cum se face un astfel de labirint.

Am văzut aseară prima parte din documentarul The Lost World of Communism, care se focalizează pe viața de zi cu zi a oamenilor în acea perioadă. Este interesant cum chiar și unii dizidenți mărturisesc că au avut o viață bună. Întotdeauna însă ei se referă la faptul că li se satisfăceau nevoile de bază. Cu libertatea de exprimare era mai greu…


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Un gând despre “Amintiri din comunism: Labirintul electric

  • krossfire

    Si dupa revolutie se pastrase moda. Labirintul electric, sistemul de prindere a cortului fara pironi, aparatul de gatit improvizat si alte mici ”dracii” apareau in mai toate revistele pentru copii. Cam asa au prins multi drag de electronica, constructii si altele. Azi e ceva mai greu, cand morala multor jocuri pentru copii e ”the enemy must die” :) (Asta nu inseamna ca un parinte grijuliu nu poate folosi un PC pentru o educatie corecta).