DOCUMENTAR “American Factory”, cultura chineză a unei fabrici americane


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 6 min)

Subiectul pe scurt: Moraine Assembly, o fabrică ce aparținea companiei General Motors, a funcționat în Morraine, o suburbie a orașului Dayton (Ohio) pînă în 2014, cînd a fost închisă. Miilor de muncitori li s-a dat o nouă șansă cînd gigantul chinez Fuyao a cumpărat și redeschis fabrica în 2014 și a convertit-o la producția de parbrize. Angajații americani erau instruiți și supravegheați de muncitori chinezi, aduși din China pe contracte de 2 ani.

Documentarul “American Factory”, care tocmai a luat premiul Oscar la categoria sa, nu este doar despre o fabrică ce renaște. Filmul de aproape două ore expune ascendent insinuarea culturii asiatice pe teritoriul american din Dayton și degradarea relațiilor dintre muncitorii chinezi și americani pe de o parte și dintre angajații americani și conducere, de cealaltă parte.

După scenele inițiale despre închiderea fabricii de automobile, suntem transportați direct pe tărîmul speranței, cînd Fuyao preia fosta uzină. Avem optimism, zîmbete, curiozitate, chef de muncă. Fabrica este dotată cu utilaje, este reorganizată și se plănuiește o deschidere fastuoasă. Singura umbră întunecată vine din cauza ideii că muncitorii se pregătesc deja să creeze un sindicat, lucru deloc pe placul lui Cao Dewang, CEO. Ideea este preluată și exprimată în fața publicului la deschiderea fabricii, de către un senator american, spre disperarea șefilor locali.

Amenințarea sindicatului este păstrată pe măsură ce responsabilul cu protecția muncii descoperă o mulțime de hibe, în timp ce unii angajați se accidentează sau lucrează în condiții foarte grele. Ideea sindicatului este și o pîrghie de șantaj folosită mai ales de conducerea chineză, care amenință că va închide fabrica dacă muncitorii se unesc.

Realitatea diferită din China

Un grup de lideri americani este invitat în China, pentru a participa la serbarea de sfîrșitul anului a fabricii Fuyao și pentru a observa și învăța din experiența asiatică. Scenele de la spectacol sunt fascinante:

  • cultul personalității CEO-ului
  • cîntece despre cum fabrica le-a înseninat viețile angjaților
  • unul din invitații americani plînge în timp ce constată că “suntem uniți pe planetă, indiferent de cultură” etc.

Destul de șocantă este scena în care un șef chinez stă de vorbă cu unul de peste ocean și cel din urmă se plînge că angajații americani sunt “leneși” și nu sunt deloc dedicați precum cei chinezi. El și-ar dori ca și americanii să lucreze în weekend, cum fac cei chinezi, să renunțe la pauze și să treacă la ture de 12 ore!

“Everybody at every level will say that we really, really want to be safe. But safety doesn’t pay the bills.”

Pe de altă parte, americanii aflați în excursie în China observă spiritul militar din fabrică, ritmul de lucru foarte rapid, precaritatea condițiilor de muncă (într-o scenă, cîțiva angajați care poartă doar mănuși, fără ochelari, aleg cioburi de anumite culori din maldărul de rebuturi și le pun în găleți, pentru reciclare).

Înapoi în SUA

Încercările americanilor de a impune acasă milităria și disciplina din China nu au rezultate. Muncitorii se mobilizează tot mai mult pentru a construi sindicatul, ceea ce-i face pe chinezi să-i dea afară pe șefii americani și să-i pună pe ai lor în loc.

La votul privind sindicatul, aproximativ 65% sunt împotrivă. Imediat după, cîțiva angajați americani sunt dați afară, sub pretexte ridicole precum faptul că unuia i-a luat prea mult timp să caute ceva în calculator.

Luna de miere dintre cele două țări s-a încheiat de mult. Seninătatea de la început se transformă într-o atmosferă sumbră, de suspiciune și conflict. Sunt tot mai dese sesiunile de training ale angajaților chinezi, care sunt învățați, printre altele, că americanii sunt ca niște măgari care trebuie mîngîiați din cînd în cînd ca să care mai bine povara. M-a impresionat însă angajatul american care recunoaște sincer că a învățat totul de la colegii săi chinezi, cu care s-a și împrietenit și pe care-i consideră frații lui.

Ultimele scene sunt cu roboții care au înlocuit o parte din angajați în fabrică și cu vizita CEO-ului chinez, căruia i se explică faptul că vor fi aduși mai mulți roboți pe liniile de producție.

Mai mult decît economie

Documentarul se situează dincolo de ideea globalizării și a expansiunii Chinei și devine un studiu sincer, pe alocuri amuzant, al ciocnirii dintre două culturi diferite, în epoca crizelor economice.

Este prima producție sub tutela companiei Higher Ground fondate de Barack și Michelle Obama. Dacă mai aveți timp, poate urmăriți și scurta conversație dintre aceștia și regizorii documentarului (Steven Bognar, Julia Reichert), din care veți afla despre pasiunea fostului președinte american pentru “poveștile bine spuse”.

Este un documentar închegat, bine realizat la nivel tehnic și regizoral și cu o muzică discretă, care acompaniază armonios acțiunea. Am apreciat că au fost folosite tehnici multiple: secvențe fără dialoguri, mărturii, imagini de arhivă etc.

Leave a Reply

avatar

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  Abonează-te  
Anunță-mă cînd apar