NEMIRA + AUDIO Cîștigă o carte: Cartea ignoranței. Mic tratat pentru cei care știu că… nu știu – John Lloyd și John Mitchinson 2


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 4 min)

ACTUALIZARE

Ambele răspunsuri mi-au plăcut, așa că-i voi oferi Florinei această carte, iar Biancăi îi ofer volumul doi, adică A doua carte a ignoranței.

În Cartea ignoranței. Mic tratat pentru cei care știu că… nu știu, John Lloyd și John Mitchinson trec în revistă lucrurile neștiute despre lucrurile știute. De fapt, ne sunt date peste cap o mulțime de preconcepții despre lumea înconjurătoare, despre fapte și persoane.

  • Cameleonii nu-și schimbă culoarea pielii în funcție de mediu, ci de stările emoționale.
  • Șampania nu a fost inventată de francezi, ci de englezi.
  • Oamenii au cel puțin nouă simțuri, unul dintre ele este termoreceptarea (simțul căldurii).
  • Munca este mai periculoasă de trei ori decît războiul, accidentele de muncă fac mai multe victime.
  • Numărul Antihristului este 616, nu 666.
  • Numele Americii nu vine de la Amerigo Vespucci, ci de la negustorul galez Richard Ameryk.
  • De la etajul 7 în sus poate cădea o pisică fără să se rănească grav, mai jos nu e garantat.
  • Albinele sunt primele care au descoperit că Pămîntul e rotund, pentru că se orientează după Soare pentru a găsi cel mai bun nectar.

Cartea mi-a adus imediat aminte de Lexiconul inutilității. Un mic vademecum al rafinamentului, în care Alexander von Schönburg face un inventar al lucrurilor pe care el le consideră lipsite de sens pentru traiul omului modern. Însă din prezentul volum aflu că nu Maria-Antoaneta a spus “Dacă nu au pîine, să mănînce cozonac”, deși nobilul autor al Lexiconului așa susține. Nu, de fapt nu se știe cu exactitate cine a spus asta, dar o candidată potrivită este Maria-Tereza, soția lui Ludovic al XIV-lea. Și nu era vorba de cozonac, ci de brioșe.

M-a impresionat faptul că autorii nu rămîn la simplele explicații, ci dau amănunte în plus și transformă cartea într-o enciclopedie la purtător. Stilul amuzant, bancurile și citatele presărate te vor ajuta să reții mai bine detaliile, deci nu va rămîne o lectură care ți se va șterge din memorie imediat ce vei începe altă carte.

Folosesc rar cuvîntul fascinant pentru că mi se pare că este prea uzat astăzi. De data asta, nu mi-e teamă să spun că această carte este fascinantă: prin stilul alert al scriiturii, prin varietatea temelor abordate, prin dozarea informațiilor. În spatele volumului a stat o întreagă echipă de cercetare, atît de prolifică încît a scos și al doilea volum (reveniți pe acest blog pentru a citi și despre acesta).

Tristețea apare după ce închizi cartea și-ți dai seama că de multe ori credem că știm totul, dar de fapt nu știm mare lucru și chiar și lucrurile pe care le știm sunt eronate, deoarece le-am preluat din clișee, stereotipuri și cultura populară.

Iată un fragment audio din carte. Mai jos, citiți cum o puteți cîștiga.

Cartea ignoranței. Mic tratat pentru cei care
știu că… nu știu – John Lloyd și John Mitchinson


Anul apariției la Nemira:
 2007

Colecția: Bonton

Traducerea: Iris Manuela Gâtlan-Anghel

ISBN: 9789731433417

Nr. de pagini: 448

Cumpără cartea de pe site-ul Nemira 

[box style=”rounded” border=”full”]

Cîștigă această carte!

Iată provocarea: printr-un comentariu mai jos aici, fă o corelație între cuvintele “boboc” și “noroc”. Termen: 14 octombrie.

Voi alege cel mai bun/frumos/interesant răspuns. Predarea cărții se face personal în București sau Buzău sau printr-un intermediar dintr-unul din aceste orașe.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

2 gânduri despre “NEMIRA + AUDIO Cîștigă o carte: Cartea ignoranței. Mic tratat pentru cei care știu că… nu știu – John Lloyd și John Mitchinson

  • Florina Ochiuz

    Superstiţii sunt de tot felul: despre căni, despre cioburi, despre oglinzi, despre pisici în carouri, despre stele căzătoare – de ce-or cădea, oare? – şi despre câte şi mai câte trăznăi există pe faţa pământului. Dacă-ţi porţi chiloţii pe dos, ai noroc. Dacă te intersectezi cu traiectoria unei pisici negre, nu mai ai. Dacă te împiedici cu piciorul drept, ai noroc. Dacă spargi oglinda, nu mai ai. Dacă visezi vrăjitoare călare pe un şoarec mare, ai noroc. Dacă eşti o gâsc-atât de mare, nu mai ai.
    De-asta-i important să nu fii gâscă: fii boboc, ca să ai noroc! Nu trebuie să credem în toate gogoriţele şi toate moştrofiţele pe care le auzim la colţ de bloc, la bunici când facem chirpici ori într-un bar din arţar când ciocnim halbe şi mai cu foc strigăm “Noroc!”.

    Nota autorului: ştim cu toţii că nu mai percepem alte sunete după “cam multe” halbe sau în timp ce strigăm, dar suna drăguţ aşa. :)

  • Bianca Ceică

    Bobocu’ e alintat,
    Îndrăgit şi menajat.
    Şi îl pupă toată strada
    Şi-l păzeşte şi ograda.

    Că e mic, pufos şi fraier
    E iubit de n-are aer!

    Iar în sensul figurat,
    Bobocu’ e un copil
    Ce se vrea gâscan abil,
    Dar nu este condamnat.

    Că e fără experienţă
    Şi nu vede în esenţă.

    De eşti pui de om sau gâscă,
    Profită cât eşti boboc
    Că dacă ai fi o muscă
    N-ai avea aşa noroc!