Crăciunurile mele: Radio RIC şi pijamale 17


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 4 min)

radio_ric ric3-cutie

Primeam pijamale cam la fiecare Crăciun. Nu ştiu ce era în mintea părinţilor de-mi ofereau cadouri din astea… utilitare, pe care oricum ar fi fost nevoiţi să mi le cumpere de-a lungul anilor. Bănuiesc că voiau să facă pachetul să pară mai mare, înghesuind şi pijamale, chiloţi, şosete şi alte accesorii care nu-l interesau prea mult pe un copil.

Eu căutam în sacoşă jucăria, electronicul, chestia de asamblat, nu pijamalele. Da, cadourile veneau în sacoşe sau în hîrtie de ambalat din aia simplă, gri, nelipită cu scoci că nu prea exista aşa ceva pe vremea aia. Sacoşele goale erau apoi colectate de părinţi şi folosite la cumpărături.

Vis de iarnă: radioul RIC

Într-o iarnă, îmi doream cu disperare un radio RIC. Era o gamă nouă de radio-uri scoase de întreprinderea de stat Electronica (vezi un istoric). Erau trei modele: RIC 1, RIC 2, RIC 3. Nu mai ştiu pe care l-am primit eu, dar ştiu că am făcut aluzii la acest cadou cu mult timp înainte, ca să se prindă părinţii. Era perioada în care eu ştiam cine  e Moş Crăciun, dar fratele şi sora încă nu se prinseseră, aşa că nu voiam să le stric surpriza.

Fiecare dintre radiourile RIC prindea un singur post de radio pe AM, că pe FM nu se emitea mai nimic atunci (deşi parcă postul 3 era pe FM). Era un radio portabil, cu o clamă de prins de pantaloni, dar inutilizabilă de fapt, deoarece era atît de strînsă încît ai fi rupt-o dacă ai fi încercat să prinzi aparatul de curea.

Se asculta cu o cască, o singură cască, cu un design tîmpit. Îţi cădea mereu din ureche, deşi era atît de lungă că uneori aveam senzaţia că-mi va ajunge la timpan. Erau de mai multe culori, dar eu am primit unul alb. Cică ar fi costat vreo 160 de lei unul, dar asta nu era preocuparea mea, ci a părinţilor.

Inovaţii personale

Nu era semnal bun peste tot în casă, probabil antena aia internă nu făcea faţă. Tot mişcîndu-mă eu prin casă, am descoperit că cel mai bine se prinde postul lîngă calorifer şi mai precis chiar lîngă ţeava de evacuare a apei calde. Aşa că RIC-ul meu a devenit radio static, pentru că l-am prins cu un complex sistem de sîrme de acea ţeavă. Am încropit chiar şi un sistem de prindere a căştii de ureche, tot din cabluri electrice îmbrăcate în plastic. N-am poze de atunci, dar eu eram destul de mîndru de inovaţiile mele.

ric3-instructiuni

La un moment dat, aparatul s-a topit puţin din cauză că era cam mereu prins de ţeava fierbinte, dar tot funcţiona bine. Poate tot din cauza căldurii, s-or fi desfăcut unele componente din soclu, aşa că uneori îi dădeam cîteva bobîrnace ca să se audă mai bine sau ca să prindă mai bine unda radio.

Să vă mai spun că a fost unul dintre cele mai frumoase Crăciunuri? Îmi plăcea mult să ascult teatru radiofonic, mai ales că la TV nu era mare lucru. Apoi, în fiecare duminică de atunci încolo (sîmbăta era zi lucrătoare), mă trezeam la 9 special pentru a asculta piesa radiofonică pentru copii. Stăteam întins în pat, abia trezit din somn, dădeam drumul la RIC şi mă delectam. Uneori adormeam la loc, dar cu zîmbetul pe buze şi cu RIC-ul deschis.

Pentru cunoscători, fişa tehnică şi schema electronică a lui RIC3.

Foto: Latrecut.ro

Citeşte şi celelalte poveşti din seria Crăciunurile mele.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

17 gânduri despre “Crăciunurile mele: Radio RIC şi pijamale

  • Bikepress

    Suuper, dom’le !! Eu am si acum cele trei generatii de RIC. Sa caut schemele originale de la variantele 1 si 2 :) poate le publicam si pe astea. Din punct de verere al consumului, RIC 1 zic ca a fost cel mai eficient, avea iesire audio pe tranzistoare complementare cu Germaniu, astea merg excelent la tensiuni mici. Se prindeau, de fapt, in Bucuresti, amandoua posturile AM : 603 kHz si 855 kHz, fiecare in cate o jumatate de banda, comutata de …comutatorul lipsa de mai sus din poza ;).

    (paranteza – in casele cu beton armat orice radio merge prost)

    In ce priveste cadourile..electronice… imi aduc aminte cu drag de cartile de electronica si de primul meu instrument digital de masura…

    Pentru iubitorii de RIC-uri : va pot ajuta la repunerea lor in functiune ;)))

    • robert

      Buna ziua, am citit mai sus ce ati scris despre RIC. Aveti cumva schema electronica pentru versiunile cu tranzistoare? as fi tare bucuros daca ati putea sa mi-o trimteti.geographicmaps at ymail.com.
      Multumesc, numai bine.

  • Mona Constantinescu

    Si RIC-ul meu s-a cam topit, l-am ajutat eu insistand sa fie rosu, nu alb cum venise el din fabrica.Pentru asta am folosit sticluta de oja a mamei. Cand am constatat ca nu-mi place ce a iesit (sau mi-a luat mama oja, nu mai stiu) am vrut sa dau “undo” cu acetona, ceea ce a dus la dizolvarea partiala a carcasei din plastic…

  • dragos

    eu m am aqpucat sa reconstruiesc “home made” aceste aparate. Sunt 3 versiuni ale acestui aparat 2 cu “componente discrete” si un al treilea cu integrat, imi amintesc faptul ca aveau o sensibilitate destul de scazuta si puteau fi utilizate doar afara sau la fereastra. Aparatele erau cu amplificare directa, nu superheterodina ca aorice aparat radio standart.

  • Laurentiu

    Radioreceptorul Ric 3 echipat cu IC bU1014N costa 52 de lei in toamna lui 1989.Cred ca la fel era pretul si pt. RIC2(cu tranzistori).

  • retrotehnica

    Radio Ric a fost un fel de Ipod al anilor ’80. Cu siguranta era foarte atractiv judecand dupa dimensiunile miniaturizate fiind extrem de portabil. Am gasit o sumedenie de informatii privind acest aparat de radio si multe alte electronice din secolul trecut. Pentru cei pasionati de “gadgeturi ale trecutului” si alte obiecte mecanice, afisez legatura catre aceasta revista a colectionarilor.

    http://www.retrotehnica.ro/stiati-ca/583

    • George Hari Popescu Autor articol

      iPod nu a fost chiar deloc :-) A fost un simplu alt proiect de spionaj industrial finanțat de Securitate. Ca și alte aparate al căror design și concept a fost furat din Occident, a prins la români. Altceva nu exista, practic.

      • Laurentiu

        E chiar ridicol sa vorbim de spionaj, Secu`si alte bazaconii in cazul radioreceptoarelor “Ric”-conceptia integratului bU1014N e atat de simpla, ca e clar autohtona, fara nici o inspiratie, iar la “Ric 2” schema e banala, din anii `70.

  • Marius

    Va salut dragi tovarasi si pretini.Am si eu o rugaminte.Poate imi gasiti si mie un radio RIC numai primul model dar ma intereseaza sa fie nou sau aproape nou.Vreau numai pe alb imi place aceasta culoare.Daca credeti ca detineti sau aveti prin pod sau pivnita acest radio as vrea sa il cumpar.Pot oferi pentru el maxim dar maxim 500 de lei.Vreau sa aiba cutie prospect si in primul si in primul rand daca mai aveti si bonul de casa original cu stampila magazinului va pot oferi bonus inca 500 de lei.Deci,daca detineti prin pivnite mansarde poduri vechi acest radio in starea ceruta de mine cu bon de casa eu va platesc pe el maxim 1000 de lei.Va multumesc si puteti sa ma contactati pe email ….Regallianus2018@gmail.com.